Material

Batch40You will find here in the ‘material’ section a range of ideas for youths, parents and people who work with young people to use to improve awareness of technology, safety, digital discrimination and empathy. The aim is to enable and support young people (and adults) to become active and responsible digital users; to assess and reflect on their own use of technology, make changes, challenge and combat digital discrimination.
The ‘parents/carer resources’ aim to give carers some confidence to start conversations about responsible and safe use of social network sites (SNS), even with a low level of digital know how. There are ideas on how to encourage reflective and active behavior and good use of technology.
The ‘educators’ resources’ provide a range of educational activities that could be used with newly formed or established groups to develop and maintain a dialogue about online anti-discrimination. There are ideas, which can be used to form the basis of a blog or the content of a poster.
The ‘online-safety test’ and ‘How to make great selfies’ aims to encourage young people to self-reflection, develop empathy and give ideas on how to become and active and responsible user of SNS.
The ‘training summary sheets’ summarize pilot sessions with young people and educators that took place in 5 EU countries throughout 2013/2014, as part of the ICUD project, and were carried out by 5 different NGOs. These sheets give an impression at one glance of what has been done, but moreover hints for adults how to tackle digital discrimination. They are based on the full ‘training outline forms’, which are more relevant to educators, trainers and teachers and are only available in English in this online-pack.

Report about ICUD research pre-training

Parent/carer resources

You don’t need to be an expert on the internet to help enable young people to become aware of digital discrimination and develop empathy. You have the experience and tools to support them in becoming active, responsible and empathetic users of technology. Young people have masses of experience with technology, but adults have social skills based on life experiences, which youths often lack. Together you can start talking about the internet, digital discrimination and develop a dialogue that is open and reflective, and helps young people develop social skills to confront any on- or off-line challenges.
Make sure you find a time and place where you both are able to share your ideas and experiences without distractions so you can listen fully. Pay attention to body language, to hidden emotions which your child may not have the vocabulary to express verbally.
Have you seen any funny videos/clips images recently? Watch together and then talk about the website they are using, how they found out about the clip (who shared it with them), where the clip came from (which country, city), how the clip was made (mobile phone, professionally, webcam…), when it was made, is it recent? look at features including; leaving a comment about the clip, sharing with friends, like/unlike buttons – if you are uncertain of these features let them explain it to you – become interested in how the site works and ask questions (what does this do – can your friends see this, who else?)
What about the saddest, unhappiest, or upsetting videos, clips or images you have seen? Watch and discuss again as above. How do you think the person is feeling, is the situation fair? Why is it happening? Do they deserve this treatment? (Reflection: Do you think that some people more important/better than others?) What can the character/person do to stop this? How do you think the person feels about other people seeing them in this situation? Do you know anyone who has been in a similar situation? What happened, how did they deal with it? Do you think they could have done anything differently?
How would you feel if it were you? What would you do? Are there any photos/videos that you don’t like or which you would feel embarrassed if your friends saw? How would you feel if it was shared on the internet? Looking at photos and images comparing fashions/make up/ hobbies they had when they were younger to how they see themselves now and their own interests – have they changed? Are you the same person with the same interests as in the photo?
Articulate your own emotions – express how you are feeling or how you felt as a result of the actions of others, how might others be feeling? Start to give a vocabulary to feelings and emotions.

Educators’ resource

Aim: to raise emotional literacy (body language and vocabulary) and empathy, in order to prevent any form of digital discrimination. Examples from the internet and social networks should be used where possible.
Offline activity: The Mirror
Part 1: How do we see each other? In pairs facing each other: Person A mirrors person B’s actions. Swap – B mirrors A’s actions. Reflection: Was it difficult, how did it feel? Which was more/less comfortable?
In small groups select a range of portraits that express different emotions (you can search online or from magazines) and share with the wider group, identify emotions and decide on the best image to represent each.
Next: One mimics the expressions in the pictures – other(s) guess(s) the emotion. Reflection: Think about a time when you felt one of these emotions. Think before sharing, if you are happy to share it with your partner, the group?
Part 2: How do we present others and ourselves? Get into groups of 3: story-teller, listener and observer. Explain the situation/story to your partners, what happened, who was involved, if it was resolved and how. Partners must listen fully and actively (no interruptions) look into your partners eyes, don’t interrupt, look at your partners body language are there any other emotions you can identify? Then retell the story, the observer gives feedback on how well and closely to the original the story was retold. Repeat so each participant has fulfilled the 3 roles. Ideas for emotions to use: excited, angry, depressed, content, scared, worried, happy, energised, stressed…
Additional Challenge: Tell partner’s story, in the first person, to a wider group, partner puts their hands forward and helps to tell the story. You can use here videos/photos from the anti-discrimination pack ‘link’ section to exemplify (http://digitaldiscrimination.eu/pack/link/). The group listens to the story and at the end guess which emotion was being described, what gestures and body language did they notice, compare thoughts with others and discuss why they chose the emotion they did.
Online activity: Ask the young people to create selfies with their own mobile phones or a digital camera in pairs, applying what they have explored so far, and afterwards share the results and discuss how they have felt about it. You can use the resource sheet ‘How to make great selfies’ in the ‘material’ section (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) to give them hints what images to take of themselves and others.
Depending on available tools, this can be done on computers, mobile phones or on paper (drawing, collage etc.). It is a great idea to let young people choose a social network they would want to share the results on (decide on one most have) and take the opportunity to try and create a closed or private group, so they can see safety options and sharing restrictions. It is however a good idea to not share the images instantly during the activity, as young people often discover during the sessions what is and is not ok. The images should be shared in class on an offline platform i.e. simple word document.
Aim: to raise emotional literacy (body language and vocabulary) and empathy, to prevent any form of discrimination. Digital tools should be used where possible, to show examples.
Part 1) Offline activity: Whispers In a group: Participants sit in a large circle, ask a volunteer to tell their story and whisper it into the ear of the person sitting to his or her right. Tell the person who has just heard the statement to whisper it to the next person. Continue until everyone has heard the story. Final person repeats what they heard compare with the student who started the story tell the original story. Participants compare the original to the final statement and note any changes.
Reflection:
a) facts: How did the stories change as they were retold? Eg: people tend to remember details, fill in gaps to make a story more believable or closer to what they think it should be; people exaggerate to make a story funnier or more interesting than it really is. What influences how we hear and interpret information? What bearings have our experiences and interests on our perspectives? Are there times when people hear different interpretations of the same story and begin to question which interpretation is accurate? If everyone sees and hears something a little differently, how do we know when a story is accurate?
b) feelings: How did the changes in the story make us feel? Compare the feelings of the person who started the story to the rest of the group. What if this had been a personal story, and the meaning had changed?
c) consequences: Would they share the stories from the session online? Who with? Do they think another person would understand the full story? Is there a danger of misinterpretation?
Part 2) Online activity: This can also be done offline on paper, but should include clear references to online social media. Ask before starting what social media they use, and see if there is another one like twitter that limits characters, let the young people tell you what they do and let themselves discover which aspects to question.
Write a tweet: Step 1) Reduce a story to 140 characters. How difficult or easy is it? Is the story clear or ambiguous? Step 2) Find an image to post with it. Has the story changed? What’s missing? Can you still tell what emotions are linked to it? Step 3) Someone else re-tweets the story and adds a comment. Has this changed the original message?
Reflection: What are the similarities and differences between the stories told face-to-face and online? Discuss first in small groups and then give feedback with all groups together.
Aim: increase self-awareness and highlight hidden messages in images we share and receive online.
Preparation: Read the ‘introduction’, ‘digital discrimination’ and ‘user’ section of this pack, to refine your language about the subjects. Explore the ‘links’ section; there are many videos, articles and images you can use to exemplify your points in this session.
Offline activity, part 1: What is your self-image? Young people need to take 18 specific photographs of themselves (on their phone, or with a camera). These should all be images that individuals feel happy to share with the group.
  • 8 photos – of myself in everyday situations, school/home/family and friends/pets/learning/playing/relaxing
  • 8 photos – of myself as others see me. Participants ask their friends/family to tell them an about an aspect about themselves – eg: my parent/carer thinks I’m good with money; my friend thinks I’m the life and soul of the party.
  • 1 photo (reproduced 8 times) a photo of myself reflected in a mirror/or other surface
  • 1 photo (reproduced 8 times) a photo of myself as a shadow – only a silhouette
Participants insert these photos into the panes in the Johari’s Window Frame (this can be online or on paper)
#AB
1 Who I am. Images and information I'm happy to share with others. Who other people think I am; what they think of me.
2 Unknown or hidden information about myself; information or images I keep from othersUnknown by me or others.
Action: In pairs participants discuss aspects/images of their identity previously known or unknown to them. Ask them to compare this to online versus real life sharing of information and images: Are there any images I would/wouldn’t share? You may want to use the resource ‘How to make great selfies?’ in the ‘material’ section (http://digitaldiscrimination.eu/pack/). Offline activity, part 2: What is a stereotype? Explain what a stereotype is and give some examples to include in the activity, i.e. : racial/cultural/religious/gender/age. Participants discuss how their windows fit into or challenge stereotypes that they are aware of in mainstream media and online. What are the positive elements of the imagery that the media share? How are they different to negative ideas and images?
Action: Participants produce a collaborative collage that challenges stereotypes they have identified, using their own images as a good example. (This could be limited to just 2 from each person)
Reflection: Discuss each element of the collage and how it challenges stereotypes, are there any not included, how might this collage be used, have participants own perceptions and ideas been challenged, are there themes or ideas which connect across the stereotypes?
Online activity: In small groups participants choose a celebrity or group to research. The aim is to find and analyse their social media accounts and online presence. What products and causes are they related to, positive and negative? Do they receive sponsorship or are they paid by companies to endorse their products? Do they share ‘selfies’? What do these images promote or ‘sell’ to followers? Is there a theme to the products they are linked to? Produce a Johari Window using their research. Participant present their findings back to the group.
Reflection: Discuss first in small groups and then give feedback together. What are the blatant and hidden messages and associations that are connected to images and content that we receive and send? Everyday we make decisions and form opinions about individuals, organisations and products how are we influenced and informed online? What instant associations, stereotypes and discrimination do we make between people, images and content?
Aim: raise awareness about ‘passive, active and reactive users’, and how we are much more likely to be contributing to digital discrimination unwittingly, by sharing material without question or reflection and by being passive users, rather than becoming a victim of it.
Preparation: Read the ‘introduction’, ‘digital discrimination’ and ‘user’ section of this pack, to refine your language about the subjects. Explore the ‘links’ section; there are many videos, articles and images you can use to exemplify your points in this session.
Part 1) Offline activity: LIKE / DISLIKE / IT DEPENDS Put three pieces of paper with the words LIKE, DISLIKE, IT DEPENDS in different locations. Read out statements, and ask participants take a position in the room based on if they agree, disagree, or are unsure about the statement. Use the following statements as a starting point. Introduce less obvious examples and use visual material.
Create statements relevant to your group, let them generate their own. I like using social networking sites to keep in touch with my friends. I accept any friend requests. The more friends the better! I check my phone for messages all the time. When my friend is telling me something important I turn my phone off. I tag my friends in photos without asking for permission. I like or share images or text that I haven’t read properly. I exclude my friends from chat or groups. I make negative comments about friends, friends of friends, strangers. I make assumptions about people based on the groups to which they belong. I like and share jokes that make fun of people (because of things like their gender, race, religion, sexual orientation, clothes, body size or shape, physical or mental ability.)
Read statements or show images that make a statement and allow time for participants to take a position. Ask during the activity volunteers from each position to explain their choice. Give them a chance to change positions from one statement to the next.
Reflection after the activity: How did it feel to take a position on some of the statements? Was a particular topic that you were unsure about, what information would you need to form an opinion? How did you feel when you saw others taking a completely different position from yours? Were any opinions surprising to you? Was there a position where you were clearly in the minority? Did you consider changing your position to join the majority? Do you think people sometimes pretend to agree with another person, what might be the benefits of doing this? How does this activity compare to online social networks and your behaviour when you ‘like’ something? Do you quickly agree or do you research and reflect about statements, images, posts and comments?
Part 2) Offline activity: Read out the definitions in the ‘user’ section in this pack (http://digitaldiscrimination/pack/). Ask participants to reflect and discuss: What type of ‘user’ am I? What type of user do I want to be? What steps do I need to take?
Going deeper – Create empathy and question group behaviour: Am I prejudiced against certain groups or people, who are they? Why do I think I do/n’t hold prejudices? Which prejudices that I hold are accepted in my group? Do I personally think I need change and why? Do I speak up for others when I see them being treated unfairly? Has anyone ever spoken up to help me? Why do I think I do/n’t speak up? What can I do to become more outspoken on issues of digital discrimination? How would I benefit from speaking out for others? How would others benefit if I spoke out? Do I usually go with the group? Have I ever been bullied? Do I know anyone who has been bullied?
Part 3) Online activity / Next steps: Participants identify one or two items or attitudes each wants to challenge or change. Check resource ‘Making a difference’ in the ‘material’ section (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) for ideas about an activity how to make an online campaign and become an ‘active and reactive’ user.
Aim: raise awareness about open and hidden forms of discrimination, and how we are much more likely to be contributing to digital discrimination unwittingly, by sharing material without question or reflection and by being passive users, then to become a victim of it.
Preparation: Read the ‘introduction’, ‘digital discrimination’ and ‘user’ section of this pack, to refine your language about the subjects. Explore the ‘links’ section; there are many videos, articles and images you can use to exemplify your points in this session.
Part 1) Offline activity: Show images quickly to let first impressions and feelings emerge (simulate effect of content viewed online).
Reflection: What are the overall feelings that emerge from this content? Then show images again and discuss each one in depth, to uncover different perceptions on more or less hidden forms of online discrimination. Discuss discriminatory use of images and comments. Example questions: What does this image/language show? Whose voice is being heard? Who is the intended viewer? What is the message? Are there any other messages, references or images that this links to? What are they? What are the connections that you make/that others might make? Do I think about the negative messages, language that I am getting about people from things like advertising, television, films, music, and video games?
Part 2) Online activity:
  • Discuss with the group if they have seen any discriminatory content online.
  • Participants do research in small groups online to find open discriminatory content, give them 5 minutes.
  • Revise and discuss briefly the content found with the entire group.
  • Ask them to find discriminatory or offensive content in advertising, give them 5 minutes.
  • Again, discuss and revise. Check if all agree on content being discriminatory.
  • If they do not agree, ask why not?
  • Show some images, text or posts on social networks with subtle discrimination (jokes, implicit hidden messages about gender or racial roles etc.) you can find many examples in the ‘links’ page in this pack.
  • Discuss the content and implications. Read out the definitions of ‘open and hidden discrimination’ in this pack. Ask the group to name some for each category.
  • Discuss with the group: Were there images/content which had a particularly strong impact with individuals or groups? Were there some, which were more difficult to identify than others, why and in what ways? Were there some images which whilst not being discriminatory against me I could see were discriminatory towards others? How would I feel if this post was about a member of family/best friend/friend/someone in my school/community? What would be the value of paying closer attention to hidden online discrimination?
If the group finds it difficult to grasp the concepts, go back a step and discuss basic concepts about identity, stereotyping and how to construct an image. You may wish to use resource ‘3) Self-image, online identities and stereotypes’ to find some ideas.
Aims: challenging digital discrimination and providing tools to actively counteract discrimination online by becoming active and reactive users.
Preparation: Read the ‘introduction’, ‘digital discrimination’ and ‘user’ section of this pack, to refine your language about the subjects. Explore the ‘links’ section; there are many videos, articles and images you can use to exemplify your points in this session.
Activity: Challengers Part 1) Offline activity: In small groups participants brainstorm what types of discrimination there are and in which way we can challenge and combat it online. Encourage participants to move from small-scale realistic ideas to broader and more open-ended scenarios.
Part 2) Online research: In small groups find examples and websites with campaigns against discrimination or for inclusion, done by different actors: companies, NGOs, individuals etc. Discuss with the entire group the similarities and differences in the methods they use to challenge and fight discrimination. (Refer to the ‘links’ page in this pack.)
Reflection: How can I be safe online, keep others safe and challenge digital discrimination? Participants work in small groups to develop a message about a subject they feel strongly about. They present the ideas to the group. The group gives feedback about what they think works well and why and what could be improved and why.
Discuss with the entire group ways in which they could disseminate their research, projects and tools to their peer groups and how they would measure the success of their campaign.
Part 3) Online action: with a mobile phone or digital camera produce a short ‘activist’ video. Ask young people in small groups to choose a positive subject they want to campaign about. Give some subject options and show some examples first. There are many anti-bullying or discrimination campaigns, you can find examples on the ‘links’ page (http://digitaldiscrimination/pack/) and see some video-campaigns produced by other students on the ICUD project youtube channel (https://www.youtube.com/channel/UCBjPoHs4FOEwY_pmEbMUhMQ/videos)
Once they have produced a short video of about 3 minutes, ask them to upload the video to a youtube channel you have previously created. Explore beforehand the ‘privacy’ options and make sure the videos are all ‘private’. When you upload the videos, explain to the students the importance of checking and setting the privacy options beforehand. Tell them what you have done, so that not everybody can see the videos. Ask them if they have a channel themselves, and what they usually do. Give space to explore together. You may want to use another social network such as ‘vimeo’ or ‘instagram’. (If you have no Internet access you can use a video editing tool, or even just photos and a simple Power Point slide show format.)
Once the videos are uploaded, edit them together. Add music, text and captions. Discuss what changes when the text or music is changed.
Check the other resources in this anti-discrimination pack if you want to work further on: creation of self-images, online identities and problems and good practice on social networks and online.

‘Online-safety test’

1. ONLINE SAFETY
A. One password fits all B. Difficult to crack
I use my full name as my password on all my sites My password has a mix of capital letters; symbols and numbers. There are no dictionary words. I have a different password for every site I use. I don’t share it with anyone.
2. HOW MANY?
A. A few good friends B. Virtually popular
I have the same friends off and online. I know who they are and I have met them in real life. I’ve got so many friends I can’t keep track. Some of them I’ve never even met and I don’t know anything about them. They could be anyone! People get in touch with me all the time. I accept everyone and give them access to all my online content.
3. RESPONSE TIME
A. Instant B. I’ll get back to you
My fingers are fast. If you send me a message/image/comment I’ll get back to you instantly. I might not have read everything or understood what you’ve shared with me but if you want a reply like lightening I’m the one! I like to respond in my own time. I want to understand and think about what you have shared with me. After all you took the time to get in touch; it’s only right I think about how to respond.
4.A PICTURE PAINTS A THOUSAND WORDS
A. Show and tell B. Keep my face out of it please
I want everyone to know what I’ve been doing... where and with who. I also want to share every picture I take of everyone with everyone. I don’t ask for permission. You knew when I took that picture what I was going to do with it. If you were there you’d want to tell everyone too. I love selfies and post them all the time. I don’t worry that anybody can see and use them. I like pictures of people; I always ask for permission if I’m going to share a picture of my friend(s). I have selected a privacy setting so images cannot be viewed/shared without my permission. I usually use an icon or avatar rather than a photo for my profile. I know that I can never cancel photos online and that anyone can use and see them. I don’t mind because I choose my photos carefully before posting them.
Are there any changes I want to make to my activity online? Is there anything I can do immediately? Y/N if yes, what is it? Do you need help to make your social networks safer? Is there anything you are unsure about? Ask for help! Try talking to your friends or adults you trust. You can also find some information online, check the ‘links’ section on this website (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).

How to make great selfies

When you take and share a photo there are many factors that influence how it becomes a great image with real impact on social networks. Apps and filters to edit can help, but the really original images depend on what you photograph and how.
For inspiration, have a look at this project where the artist JR has invited people to send him selfies, which he has converted into posters : http://www.insideoutproject.net/en/best-of
When you take images of yourself or of others, what makes a difference is the originality of the composition, the pose and the context. What does this mean? Well, basically you have many options how to take the photo and what text to add, and depending on what you choose the image will be more or less interesting.
What is important to consider, is that with each portrait, you communicate emotions to others. You can show and make others feel a happy, fun, exciting person, or a sad, unhappy, angry person…either can be interesting, but you need to think what you want to transmit.
Adding text is a great way to make an image more relevant. Here some simple examples made with instagram: la foto 5 la foto 4 la foto 3 la foto 2 la foto 1
At the same time it is good to remember that any image you share on social networks may never be deleted. Yes, really, most social networks share your images very quickly, and once they are on someone else’s timeline, you cannot recover them. So you should be sure that your photo is something you don’t mind others keeping or seeing for a very long time.
Also, online there are no barriers, your photo may reach millions of people you don’t even know, and they may make comments you like, but also others you do not like. So if you share for example a sexy image, make sure it is really something you don’t mind anybody else seeing, as you may not have control how far it travels. Always think: online, this could be seen by my parents, my teachers, my friends, but also all those I don’t get on with, or lots of complete strangers…
For these reasons it is great if you have a strong powerful image, which you can create with added text, and even emoticons. A smiley or heart or even angry face added to an image you post, will say more than many words, and it makes you think first how you feel about it, and encourages others to feel the same.
If the photo includes other people, make sure they are really ok about you sharing it. On most social networks you can choose the option of sharing things with one person, a specific group or everyone following you. If your photo includes other people, it is best to ask them first if they are happy for you to share it (they might not like the picture, or they simply may not want to everyone to see it).

Training summary sheets

In and out-of-school activities for young people


Organiser: Pour la Solidarité Brussels, Belgium

Key words/Tags: awareness raising, face to face and online discrimination, group work, intercultural, immigration, diversity, racism, homophobia, gender-based discrimination

Introduction: The training took place in Brussels and involved 45 secondary school students through innovative workshops based on non-formal and interactive methodologies. The workshop’s aims were to enable young people to create and spread effective strategies for counteracting homophobia, ethnic and gender-based discrimination on Facebook. The starting point was from the participants’ perceptions with special emphasis placed on hidden forms of online discrimination.
Focus: Encourage young people to become self-reflective and active in relation to racism and discrimination in face-to-face and virtual environments in order to become informed, aware and active citizens.

Objectives:
  1. raise participants’ awareness of hidden online discrimination
  2. participants to develop responsible use of the internet
  3. enable participants become active users on Facebook
Activities:
  1. Project presentation, introduction of the notion of online discrimination, research of a definition commonly accepted of ‘discrimination’, debate on general topic: ‘What is discrimination?’, viewing of interactive videos, guided discussion, brainstorming
  2. Video production (using a camera)
  3. Writing and realisation of a sketch, video production (using a mobile phone)
  4. Production of video, screenwriting and comics
Participants:
  1. 24 secondary school students ‘Les Marlères’
  2. 3 native secondary school students (aged 16-17; 1 female, 2 male)
  3. 7 youths from migrant backgrounds from the Ixelles neighbourhood (aged 16-24)
  4. 10 graduate school students ‘European Communication School’ from affluent families (aged 18-24; 9 female, 1 male)
  5. 1 student from the INSAS (institute national supérieur des arts du spectacle) graduate school

Training for educators of young people

Organiser: CEPS Projectes Socials Barcelona, Spain
Key words/Tags: youth workers, social network tools, digital good practices, group work
Introduction: Educators who work with young people are often overwhelmed by the use of new technology as a result they cannot integrate this into their educational practice. This lack of knowledge and confidence is a barrier to understanding how relationships are established among young people using mobile technologies and to preventing potential problems.
Focus: Provide educators with skills and information about discrimination issues and guidelines for good practice in the context of online social networks.
Objectives:
  • help educators to work with young people on good practices in the online context, and address discrimination on and offline
  • empower educators to feel confident about their knowledge and skills
  • provide basic information about specific online dangers in social networks and how they can be prevented
  • explore some social network tools and activities, which can be used with young people
Activities:
  • Raise awareness about discriminatory content online: Collect material with discriminatory language, racist messages, stereotypes and prejudices found on social networks, and discuss offline how this could be countered with online tools. Focus on learning to use social media hashtags / labels, aggregators and various monitoring tools.
  • Produce reference material: Using Facebook, to engage creatively with the production or content selection in the panel discussion on online discrimination. Develop collaborative educational material of their direct experience in terms of online discrimination.
  • Teach young people good social behaviour on and offline: Combine reference material and examples of good practice and how youths can prevent, challenge and fight discrimination in digital environments.
  • Trainers develop teaching materials for members of the group, with clear indications on how to participate, how to contribute knowledge, what types of content to produce and how this dynamic online environment affects relationships.
Participants: Youth work practitioners: teachers, social workers, educators, community workers etc.

Training for young people

Organiser: CEPS Projectes Socials Barcelona, Spain
Key words/Tags: youth, social network tools, digital good practice, group work, relationships, active user, critical thinking
Introduction: The training took place in La Ribera – Born, a challenging area in a period of gentrification with a high level of immigration. The youth group from this area ranged from 14-18 years old. While not at risk of exclusion they live with this reality every day, for some the issues are complex.
Focus: Teach young people to think critically and consciously about their position as active or passive users of social networks. Develop participants’ skills and knowledge to become thoughtful and critical users of digital environments.
Objectives:
  • explore the types of network user, identify which type of user individuals are: categories: user impeller, fan user, active user, passive user, exposed user
  • empower young people to feel confident about their knowledge and skills
  • explore creative participation on Facebook and ways to combat discrimination online
  • explore audiovisual and online virality
Activities:
  • Use Facebook, Twitter, Instagram, Youtube and 2.0 tools to identify and track online multimedia content websites and discriminatory language, racist messages, cliches, stereotypes and prejudices. Learning to use social media hashtags / labels, aggregators and various monitoring tools that could be used for educational activities in the future.
  • Use Facebook, to engage creatively with the production or content selection in the panel discussion on online discrimination. Develop collaborative educational material, in which all members contribute their direct experience in terms of online discrimination. Material to function as a guide for other young people who may be in this situation. The material to be available on the web (http://digitaldiscrimination.eu) and in the Facebook group to open a permanent channel to generate dialogue between their peers.
  • Make references to all the concepts related to the current situation of Internet 2.0, the vulnerability of young people from abusive and discriminatory content and above all, the ability to take an active part in challenging and fighting discrimination in digital environments in creative and thoughtful ways.
Participants: Youths between 14 and 17 years old.

Training for young people

Organiser: CIES Rome, Italy
Key words/Tags: awareness raising, face to face and online discrimination, group work, intercultural, immigration, diversity, racism, homophobia, gender-based discrimination
Introduction: The training took place in Rome and involved secondary school students, natives and immigrants, through an innovative workshop based on non formal and interactive methodologies. The workshop was aimed at creating and spreading, in collaboration with the young participants, effective strategies for counteracting homophobia, ethnic and gender-based discrimination on Facebook. Starting from participants’ perceptions a special emphasis was put on the difference between hidden and blatant forms of online discrimination.
Focus: Encourage young people to become self-reflective and active in relation to racism and discrimination in their real-life and virtual environments in order to enable them to become informed, aware and active citizens
Objectives:
  • To help raise the participants’ awareness of online discrimination through a cross-cultural approach
  • To help participants develop a sense of responsibility for their use of the Internet, combining freedom of expression and respect for human rights
  • To stimulate reflection, raise awareness of and increase consciousness about both the risks and the potential benefits of social networking
  • To help participants become active and aware protagonists of the contrast to online discrimination
Activities: Phase I – Awareness raising: 1st Module
  • Project presentation; Ice-breaking and team-building activities; introducing the notion of discrimination through interactive games and group discussion; showing case studies and debate on different perceptions by participants; research on online discrimination contents by participants and debate on outcomes; creation of a Facebook profile and group.
Phase II – Reaction and digital production: 2nd and 3rd modules
  • Traditional lesson on different communication approaches, on-line communication and discrimination; guided group discussion on potential benefits and risks of social networks; group work aimed at designing actions contrasting discrimination (selection of topics, video scripts..); production of digital materials.
Phase III – Action on the Internet: 4th module
  • Feedback and evaluation of the whole training process and dissemination of deliverables: stimulate a reflection on the training activities, finding out weaknesses and strengths through evaluation games and questionnaire, online dissemination of deliverables by participants
Participants 1: 21 Secondary school students (17 male and 4 female aged 16-17) ‘Cavour’ School
Participants 2: 14 Secondary school students (all female aged 16-17) ‘Pertini-Falcone’ School

Training for young people

Organiser: Collage Arts London, England
Key words/Tags: young people, identity, self-disclosure, subtle-discrimination
Introduction: An exploratory process undertaken with 3 groups of young people at Collage Arts, predominantly young people aged 16-19 who live in London and are not in education, employment or training (NEET) or at risk of becoming NEET. The organisation turns what is a negative label into a positive acronym by using the words: Nurture, Enable, Empower and Transform. Creatively developing strategies to identify and respectfully challenge these discriminatory posts in a variety of ways including training peer leaders to educate their younger peers.
Focus: Explore self and group identities, in order to heighten awareness about responsibilities and risks on and offline. Enhance a sense of empathy, and develop critical understanding about discrimination and hidden discrimination, and apply the learned skills with practical activities.
Objectives:
  • Raise awareness about ‘push’ and ‘pull’ identities. Being me: How I see myself; How close family and friends see me; How others see me.
  • Develop an awareness of risk or danger and a sense of responsibility and self-accountability for self-disclosure and personal safety in physical and virtual contexts. Being with you: How I see my peers offline and online; What I tell my peers about myself in offline and in online contexts.
  • Develop an understanding of empathy and responsibility for the well-being of others: Being aware of hidden discrimination: Identify visual or verbal subtle discrimination, and learn how to challenge it.
  • Critically evaluate the workshops, select key aspects of learning that might benefit others and communicate these through creative actions. Being creative together: How we can share our learning and experience of this using our creativity.
Activities:
  • Preparation: Taking 18 Photographs and up-loading these into the Johari Window Frame Tool. Starting a group blog; (see training outline form for full details about this activity)
  • ‘Being me’ (1): Learners bring and share a photo-collage of themselves
  • ‘Being with you’ (2): Learners discuss self-disclosure in the present context of being in a physical space with their peers. The photographs of their mirror or other reflective images
  • ‘Being aware of hidden discrimination’ (3): Learners discuss their experiences with posted comments that contain subtle or less-subtle discrimination. They recognise online postings that limit how certain ‘types’ of people are regarded by others or become aware of how certain voices are silenced
  • ‘Being creative together’ (4): Learners make artefacts based on their challenging urban dictionary phrase using any aspects of the workshops.
Participants: 6-8 young people; 16-24 BAME; 25% ESOL; 10% ex-offender, 10% in care or care leavers; 50/50 gender in mixed groups with 2 trainers, 1 of each gender; 100% in gender-separated groups with trainers of the same gender as the participants; Recruitment of groups via existing links with external agencies: Youth offending team; Supported housing; Leaving care team.
Organiser: PACT Foundation Balta and Slatina, Romania
Key words/Tags: youths, non-formal education, fighting on- and offline, responsible Internet use, empathy, discriminated groups, understanding how discrimination feels.
Introduction: Discrimination is widespread in Romania, even if it is low on the public agenda and authorities; most citizens prefer to employ a politically correct discourse rather than taking actual measures in dealing with it. For example, according to the recent official polls, over 75% of Romanians would not vote for a President of Roma or Hungarian ethnicity or with a physically disability. Two thirds are against a President of another religion and half would not vote for a woman. The training course went beyond the politically correct discourse, provoking young people to express their opinions openly, yet respectfully, while putting themselves ‘in the shoes’ of the discriminated groups.
Focus: Understand and examine the concept of discrimination, past the prevalent politically correct discourse that ‘discrimination is not good’. Develop responsible use of online tools, both for personal and professional use, and produce digital material to fight discrimination.
Objectives:
  • Understand the causes of discrimination, how it is spread, what it means and how it feels
  • Identify different forms of discrimination, with a focus on hidden discrimination
  • Develop their ability to assess the content posted over the internet and how to adapt it according to different platforms
  • Learn to produce digital material in order to fight discrimination
Activities: Each course was organised around two face-to-face training sessions lasting one full day, completed by several online work assignments, as well as a group meeting to watch and discuss a film together. The groups organised the viewings and the subsequent debates independently at a local level without direct facilitation from the course organisers.
  • Reflection and debate of an imaginary case-study, from the point of view of all the characters presented in the case study
  • Guided discussions on what discrimination is, what it feels and how it manifests, using short films as a starting point
  • Preparing a personal story about a person belonging to a discriminated group – individual assignment
  • In groups make a collage about what discrimination means and how it can be fought
  • Online research and presentation of the forms of hidden discrimination
  • Small groups brainstorming on how internet can be used for ‘good’ and for ‘bad’
  • Presentation of online tools and practice the use of some of them
  • Assignments to produce digital material aimed at expressing oneself and fighting discrimination
Depending on the previous experience of the participants, we provided more on some topics and we even introduced a new one in Balta village, dealing with emotional literacy (differentiate correctly between thoughts, emotions and actions and the way they are connected).
Participants: Two groups of young people, aged 15-21; 1) small town of Slatina 2) village of Balta. The young people were either in high-school or students at the university. The young people from Slatina worked with disadvantaged groups and developed youth initiatives. The young people from Balta had reduced opportunities not only in terms of access to extra-curricular activities, but also access to social and online education.

Full training outline form – PDF version

Batch40En la sección “material” encontrarás numerosas ideas dirigidas tanto a jóvenes y padres como a personas que trabajan con jóvenes con el objetivo de sensibilizar sobre la tecnología, la seguridad, la discriminación digital y la empatía. La finalidad es apoyar y permitir que los jóvenes (y adultos) se conviertan en usuarios digitales activos y responsables; valorar y reflexionar sobre su propio uso de la tecnología, hacer cambios y desafiar y combatir la discriminación digital.
Los “recursos para padres y tutores” proporcionan confianza para empezar las conversaciones sobre el uso seguro y responsable de las redes sociales, incluso con escasos conocimientos técnicos. Encontrarás ideas sobre cómo alentar el comportamiento activo y reflexivo y el buen uso de la tecnología.
Los “recursos para educadores” ofrecen varias actividades educativas que pueden utilizarse con grupos establecidos o recién creados para desarrollar y mantener un diálogo sobre la no discriminación on-line. Encontrarás ideas para elaborar sesiones y actividades, así como un póster.
El “test de seguridad on-line” y “Como hacer buenos selfies” quiere promover entre los jóvenes la auto-reflexión, el desarrollo de la empatía y proporcionar ideas sobre cómo convertirse en un usuario responsable y activo de las redes sociales.
Las “fichas de resumen de la formación” sintetiza las sesiones piloto con jóvenes y educadores que se realizaron en 5 países de la UE durante 2013/2014 como parte del proyecto ICUD y organizadas por 5 ONG’s. Estas fichas ofrecen una primera visión de lo que se hizo, y además da pistas a los adultos sobre cómo gestionar la discriminación digital. Se basan en las ‘fichas completas de la formación” (training outline forms) destinadas a educadores, formadores y profesores y que en este pack on-line están disponibles en inglés.

Recursos para padres y tutores

No necesitas ser un experto en internet para ayudar a que los jóvenes sean más sensibles a la discriminación digital y que desarrollen empatía. Tienes la experiencia y las herramientas para apoyarlos y que se conviertan en unos usuarios de la tecnología activos, responsables y empáticos. Los jóvenes tienen muchísima experiencia con la tecnología, pero los adultos tenemos las habilidades sociales basadas en la experiencia de vida, algo que les falta a los jóvenes. Juntos podéis empezar hablando sobre internet, la discriminación digital, establecer un diálogo abierto y reflexivo y ayudar a desarrollar sus recursos sociales para enfrentarse a los problemas on- y off-line.
Asegúrate de encontrar un tiempo y un lugar donde ambos podéis compartir ideas y experiencias sin distracciones, de este modo os escucharéis. Presta atención al lenguaje corporal y a las emociones escondidas ya que los niños/as o jóvenes quizá no tengan el vocabulario para expresar emociones verbalmente.
¿Has visto vídeos o imágenes divertidas recientemente? Miradlas juntos y después hablad sobre la página web que utilizan, cómo encontraron el vídeo (quién lo compartió con ellos), de dónde proviene (de qué país, ciudad), cómo está hecho (con móvil, de forma profesional, webcam…), cuándo se hizo (¿es reciente?); mira las características como por ejemplo: si puedes dejar un comentario, compartirlo con amigos, botones de me gusta/no me gusta… Si no estás seguro de estas características, deja que él o ella te lo explique. Interésate en cómo funciona la página y haz preguntas (qué hace esto, pueden verlo tus amigos, quién más…)
¿Y qué me dices de los vídeos o imágenes más tristes o desgraciadas que has visto? Mira y habla de nuevo como antes. ¿Cómo crees que se siente la persona? ¿Es justa la situación? ¿Qué ocurre? ¿Se merecen este trato? (Reflexión: ¿crees que hay personas más importantes o mejores que otras?) ¿Qué puede hacer la persona/personaje para pararlo?
¿Cómo crees que se siente otra gente viéndolos en esta situación? ¿Conoces a alguien que ha estado en una situación parecida? ¿Qué ocurrió, cómo lo solucionaron? ¿Crees que lo podrían haber hecho algo de otra forma? ¿Cómo te sentirías si fueras tú? ¿Qué harías? ¿Hay fotos/vídeos que no te gustan o que te incomodan si tus amigos los ven? ¿Cómo te sentirías si las compartieran en internet? Mirad imágenes comparando modas/maquillaje/hobbies que tenían cuando eran más pequeños para saber cómo se ven a ellos mismos y sus intereses: ¿han cambiado? ¿Eres la misma persona con los mismos intereses que en la foto?
Articula tus propias emociones: expresa cómo te sientes y cómo te sentiste como resultado de las acciones de otros. ¿Cómo se sentirían los otros? Empieza proporcionando un vocabulario de sentimientos y emociones.

Recursos para educadores

Objetivo: aumentar el conocimiento emocional (lenguaje corporal y vocabulario) y la empatía para prevenir cualquier forma de discriminación digital. Siempre que sea posible, utiliza los ejemplos de internet y las redes sociales. Actividad off-line: El Espejo Parte 1: ¿Cómo nos vemos? Por parejas, cara a cara: La persona A imita los movimientos de la persona B. Y luego viceversa: la B imita los movimientos de la A. Reflexión: ¿Fue difícil, cómo se sintieron? ¿Qué fue lo más y lo menos cómodo?
En pequeños grupos seleccionad una gama de retratos que expresen diferentes emociones (podéis buscarlas on-line o en revistas) y compartirlas con todo el grupo. Identificad emociones y decidid la mejor imagen que represente cada emoción.
Siguiente: Que alguien simule con mímica la expresión de las fotos y que otro(s) adivine(n) la emoción.
Reflexión: Recuerda un momento donde sentiste alguna de estas emociones. Piénsala antes de compartirla, ¿te sientes bien para compartirlo con el grupo?
Parte 2: ¿Cómo presentamos a los demás y a nosotros mismos? Haced grupos de 3: uno cuenta la historia, otro la escucha y otro la observa. Explica la situación/historia a los dos, qué ocurrió, quién estaba implicado, si se resolvió y cómo. Los otros dos deben escuchar atenta y activamente (sin interrumpir), mirarle a los ojos sin decir nada. Mirad su lenguaje corporal, ¿hay más emociones que podáis identificar? Luego vuelve a contar la historia, el observador da su opinión sobre lo bien y aproximada al original que es la segunda versión. Repítelo para que cada participante haga los 3 roles.
Ideas para emociones que pueden salir: nervioso, enfadado, depresivo, contento, miedoso, preocupado, feliz, energético, estresado…
Reto adicional: Cuenta la historia de tu compañero, en primer persona, a un grupo más amplio. El compañero te ayuda a contar la historia. Aquí podéis utilizar vídeos/fotos que encontraréis en la sección de ‘links’ del pack educativo contra la discriminación (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) para ejemplificarlo. El grupo escucha la historia y al final sugieren qué emoción se ha descrito, en qué gestos y movimientos del cuerpo se han fijado, comparan las impresiones con los demás y hablan de por qué han escogido esa emoción.
Actividad on-line: Pide a los jóvenes que creen autorretratos (selfies) con su móvil o cámara digital por parejas, aplicando lo que han analizado antes y después compartid los resultados y hablad sobre cómo se han sentido. Puedes utilizar la ficha de recursos ‘¿Cómo hacer buenos selfies?’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) para dar pistas sobre qué fotos hacer de ellos mismos y de los demás. Según las herramientas disponibles, se pueden hacer en el ordenador, en el móvil o en papel (dibujos, collage, etc.). Es muy positivo dejar que los jóvenes escojan una red social donde quieran compartir los resultados (decidid la que use la mayoría) y darles la oportunidad de crear un grupo cerrado o privado, así pueden ver las opciones seguras y las restricciones de compartir. Sin embargo, también va muy bien no compartir las imágenes inmediatamente durante la actividad, pues los jóvenes suelen ver qué está bien y qué no durante el transcurso de las sesiones. Las imágenes deben compartirse en clase en una plataforma off-line, por ejemplo en un simple documento de Word.
Objetivo: aumentar el conocimiento emocional (lenguaje corporal y vocabulario) y la empatía para prevenir cualquier forma de discriminación. Cuando sea posible es preferible utilizar herramientas digitales para mostrar ejemplos.
Parte 1) Actividad off-line: Rumores En grupo: Los participantes se sientan en círculo, y se pide un voluntario para que cuente una historia susurrándola al oído de la persona de su derecha. Esta deberá contar la misma historia a la siguiente persona. Continuad hasta que todos la hayan escuchado. La última persona repite lo que le han dicho. Comparadlo con la historia original y señalad los cambios.
Reflexión:
a) hechos: ¿Cómo cambian las historias cuando alguien las cuenta de oídas? Por ejemplo: se tiende a recordar algunos detalles, llenar los vacíos para hacerla más creíble o próxima a lo que se cree que debería ser; la gente exagera para hacerla más divertida o más interesante de lo que en realidad es. ¿Qué influencia cómo escuchamos e interpretamos la información? ¿Qué peso tiene nuestra experiencia e intereses en nuestra perspectiva? ¿Hay veces donde la gente que ha escuchado diferentes versiones de la misma historia empiezan a preguntarse cuál es la más fiel? Si alguien ve o escucha algo un poco diferente, ¿cómo sabemos cuándo es exacta la historia?
b) sentimientos: ¿Cómo nos han hecho sentir los cambios en la historia? Comparad los sentimientos de la persona que empezó el relato con los del resto del grupo. ¿Qué pasaría si hubiera sido una historia personal y hubiera cambiado el significado?
c) consecuencias: ¿Compartirían en internet las historias de la sesión? ¿Con quién? ¿Creen que otra persona entendería la historia completa? ¿Hay peligros de interpretarla mal?
Parte 2) Actividad on-line: También puede hacerse off-line sobre el papel, pero debería incluir referencias claras a las redes sociales on-line. Antes de empezar, pregunta qué redes sociales utilizan, y mira si hay alguna como Twitter que limita los caracteres, deja que los jóvenes te digan qué hacen y permite que descubran por sí mismos qué aspectos preguntar.
Escribe un tweet: Paso 1) Reduce una historia a 140 caracteres. ¿Cuán fácil o difícil es? ¿Es la historia clara o ambigua? Paso 2) Busca una imagen que la acompañe. ¿Ha cambiado la historia? ¿Qué se pierde? ¿Todavía puede verse qué emociones están vinculadas a ella? Paso 3) Alguien lo retuitea y añade un comentario. ¿Ha cambiado el mensaje?
Reflexión: Cuáles son las similitudes y las diferencias entre las historias contadas de forma presencial y on-line? Habladlo primero en pequeños grupos y luego ponedlo en conjunto con todo el grupo.
Objetivo: aumentar el conocimiento y subrayar los mensajes ocultos en imágenes que compartimos y recibimos on-line.
Preparación: Lee las secciones “Introducción”, “Discriminación digital” y “Usuario” de este pack para perfilar tu lenguaje sobre estos temas. Explora la sección de “Links”; hay muchos vídeos, artículos e imágenes que puedes utilizar como ejemplos para esta sesión.
Actividad off-line, parte 1: ¿Cuál es la imagen de ti mismo? Los jóvenes deben hacerse 18 fotos de ellos mismos (con su móvil o con una cámara). Todas deben ser imágenes donde se sientan cómodos para compartirlas.
  • 8 fotos – de mí mismo en situaciones cotidianas, escuela/casa/familia y amigos/mascotas/estudiando/jugando/ocio.
  • 8 fotos – de mí mismo tal y como me ven los demás. Los participantes piden a sus amigos/familia que les cuenten algún aspecto sobre ellos -p.e. mi padre/tutor cree que soy bueno con el dinero; mis amigos creen que soy el alma de la fiesta.
  • 1 foto (reproducida 8 veces) de mí mismo reflejado en el espejo o en otra superficie.
  • 1 foto (reproducida 8 veces) de mí mismo como sombra – sólo una silueta.
Los participantes insertan estas fotos en el Window Frame de Johari (puede ser on-line o en papel)
#AB
1 Quién soy. Imágenes e información donde me siento bien compartiéndolas. Quién es la otra gente que me conoce; qué piensan de mí.
2 Información desconocida u oculta de mí mismo; información o imágenes que guardo de otros.Desconocido por mí o por los demás.
Acción: Por parejas los participantes hablan sobre imágenes/aspectos de su identidad que conocían o desconocían previamente. Pídeles que comparen esto on-line y en la vida real compartiendo información e imágenes: ¿Hay imágenes que quiero/no quiero compartir? Se puede usar antes el recurso ‘¿Cómo hacer buenos selfies?’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).
Actividad off-line, parte 2: ¿Qué es un estereotipo? Explica qué es un estereotipo y da algunos ejemplos para incluir en la actividad, p.e.: racial/cultural/religioso/género/edad. Los participantes debaten cómo sus ventanas encajan o se enfrentan a los estereotipos que conocen y que abundan en los medios de comunicación generales y on-line. ¿Cuáles son los elementos positivos del imaginario que difunden los medios de comunicación y cómo se diferencian de las ideas e imágenes negativas?
Acción: Los participantes realizan un collage colaborativo que se opone a los estereotipos que han identificado, utilizando sus propias imágenes como buenos ejemplos. (Esto podría limitarse a sólo 2 por persona).
Reflexión: Hablad sobre cada elemento del collage y cómo se enfrenta a los estereotipos, ¿hay algunos no incluidos, cómo puede utilizarse este collage, han cambiado sus propias ideas e impresiones, hay ideas o temas que podemos enlazar a través de los estereotipos?
Actividad on-line: En grupos reducidos los participantes elijen un famoso o grupo para buscar. El objetivo es encontrar y analizar sus cuentas en los medios sociales y la presencia on-line. ¿Qué productos y causas están vinculadas? ¿Positivas o negativas? ¿Comparten ‘selfies’? ¿Qué promueven o ‘venden’ estas imágenes a sus seguidores? ¿Hay un objetivo en los productos vinculados a ellos? Elabora una Ventana Johari utilizando esta búsqueda. Los participantes presentan sus resultados al grupo.
Reflexión: Habladlo primero en grupos reducidos y luego ponedlo en conjunto con el resto. ¿Cuáles son los mensajes obvios y ocultos y las asociaciones conectadas con las imágenes y el contenido que recibimos y enviamos? ¿Cómo nos influencia y nos condiciona internet en las decisiones que tomamos y las opiniones que nos formamos cada día sobre individuos, organizaciones y productos? ¿Qué asociaciones, estereotipos y actitudes discriminatorias hacemos de forma instantánea entre gente, imágenes y contenido?
Objetivo: sensibilizar sobre los ‘usuarios pasivos, activos y reactivos’ y cómo contribuimos a la discriminación digital sin quererlo al compartir material sin reflexionarlo o cuestionarlo. Al ser usuarios pasivos nos convertimos en víctimas.
Preparación: Lee las secciones “Introducción”, “Discriminación digital” y “Usuario” de este pack para perfilar tu lenguaje sobre estos temas. Explora la sección de “Links”; hay muchos vídeos, artículos e imágenes que puedes utilizar como ejemplos para esta sesión.
Parte 1) Actividad off-line: ME GUSTA / NO ME GUSTA / DEPENDE Coloca en diversos puntos tres trozos de papel con las palabras ME GUSTA / NO ME GUSTA / DEPENDE. Lee frases y pide a los participantes que se posicionen en la sala según si están de acuerdo, en desacuerdo o si no están seguros. Utiliza las siguientes afirmaciones como punto de partida. Introduce ejemplos menos obvios y utiliza material visual.
Crea declaraciones importantes para tu grupo y deja que ellos mismos las generen. Aquí unas ideas: Me gusta utilizar las redes sociales para mantenerme en contacto con mis amigos. Acepto cualquier petición para ser mi amigo. ¡Cuantos más amigos mejor! Todo el rato miro mi móvil para ver si tengo mensajes. Cuando mi amigo me está contando algo importante apago el móvil. Pongo el nombre de mis amigos como tags (etiquetas) en las fotos sin pedirles permiso. Comparto o le doy al Me gusta a fotos o textos que no he mirado detenidamente. Excluyo a mis amigos del chat o grupos. Hago comentarios negativos sobre amigos, amigos de amigos o extraños. Hago suposiciones sobre gente basándome en los grupos a los que pertenecen. Me gusta y comparto chistes que ridiculizan a la gente (sobre su género, raza, religión, orientación sexual, ropa, tamaño o forma del cuerpo, capacidad mental o física…) Lee frases o muestra imágenes y da tiempo para que los participantes tomen una posición. En cada posición pide voluntarios que explicar su elección. Dales la oportunidad de cambiar de posición de una frase a la siguiente.
Reflexión tras la actividad: ¿Cómo te sentiste para escoger una posición en algunas de las declaraciones? ¿Hubo algún tema en concreto donde no estabas seguro, que información hubieras necesitado para formarte una opinión? ¿Cómo te sentiste cuando viste que otros tomaban una posición completamente diferente a la tuya? ¿Te han sorprendido algunas opiniones? ¿Hubo alguna posición donde estuviste claramente en minoría? ¿Consideraste cambiar tu opinión para unirte a la mayoría? ¿Crees que la gente a veces intenta ponerse de acuerdo con otra persona, cuáles son los beneficios de hacerlo? ¿Cómo ha sido esta actividad en comparación a las redes sociales y tu comportamiento cuando “te gusta” algo? ¿Ante una frase, una imagen, un comentario o un post, estás de acuerdo inmediatamente o te tomas un tiempo para pensarlo y reflexionar?
Parte 2) Actividad off-line: Lee las definiciones de ‘user’ (usuario) en este pack (http://digitaldiscrimination/pack/). Pide a los participantes que reflexionen y debatan: ¿Qué tipo de ‘usuario’ soy? ¿Qué ‘usuario’ quiero ser? ¿Qué necesito hacer para llegar a serlo?
Profundizar – Crea empatía y cuestiona el comportamiento del grupo: ¿Tengo prejuicios contra determinados grupos o personas, quiénes son? ¿Por qué pienso que tengo/no tengo prejuicios? ¿Creo que debo cambiar algo personalmente y por qué? ¿Hablo por otros cuando veo que se les trata mal? ¿Alguna vez alguien dio su opinión para ayudarme? ¿Por qué pienso que doy/no doy la opinión? ¿Cómo se beneficiarían otros si yo opinara? ¿Suelo ir con el grupo? ¿Fui alguna vez acosado? ¿Conozco alguien que fue acosado?
Parte 3) Actividad on-line / Siguientes pasos: Los participantes identifican uno o dos elementos o actitudes que quieren cambiar o rebatir. Mira el recurso ‘Haz la diferencia’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) para ideas sobre cómo crear una campaña on-line y convertirte en un usuario ‘activo y reactivo’.
Objetivo: sensibilizar sobre las formas abiertas y ocultas de discriminación y cómo contribuimos a ellas sin quererlo, compartiendo material sin reflexión. Al ser usuarios pasivos también nos convertimos en víctimas de esta discriminación.
Preparación: Lee las secciones “Introducción”, “Discriminación digital” y “Usuario” de este pack para perfilar tu lenguaje sobre estos temas. Explora la sección de “Links”; hay muchos vídeos, artículos e imágenes que puedes utilizar como ejemplos para esta sesión.
Parte 1) Actividad off-line: Muestra rápido imágenes para dejar una primera impresión y que los sentimientos emerjan (efecto simulado del contenido visto on-line).
Reflexión: ¿Cuáles son los sentimientos generales que surgen con este contenido? Luego muestra otra vez las imágenes y debatid cada una de ellas en profundidad para dar lugar a diferentes impresiones sobre las formas más o menos ocultas de discriminación on-line. Hablad del uso discriminatorio de imágenes y comentarios. Preguntas de ejemplo: ¿Qué nos muestra esta imagen/lenguaje? ¿Qué voces se escuchan? ¿A quién va dirigido? ¿Cuál es su mensaje? ¿Hay otros mensajes, referencias o imágenes que te conectan a esto? ¿Cuáles? ¿Cuáles son las conexiones que tú haces y que otros podrían hacer? ¿Pienso en los mensajes negativos, y en el lenguaje que recibo sobre otros en publicidad, televisión, películas, música y vídeojuegos?
Parte 2) Actividad on-line:
  • Debatid con el grupo si han visto algún contenido discriminatorio on-line.
  • Los participantes buscan en pequeños grupos contenido discriminatorio obvio, dales 5 minutos.
  • Revisad y debatid brevemente el contenido encontrado con todo el grupo.
  • Pídeles que busquen contenido discriminatorio u ofensivo en la publicidad, dales 5 minutos.
  • Otra vez, revisad y debatid. Comprueba si todos están de acuerdo en que ese contenido sea discriminatorio.
  • Si no están de acuerdo, pregunta el porqué.
  • Muestra algunas imágenes, textos o posts de las redes sociales con discriminación sutil (chistes, mensajes ocultos sobre género o roles raciales, etc.). Puedes encontrar muchos ejemplos en las páginas de ‘links’ de este pack.
  • Debatid el contenido y las implicaciones. Repasa las definiciones sobre ‘discriminación abierta y oculta’ de este pack.
  • Debatid todo el grupo: ¿Han habido imágenes/contenido que hayan tenido un especial impacto en algunas personas o en el grupo en general? ¿Han habido unas más difíciles de identificar que otras, por qué y de qué forma?
  • ¿Han habido imágenes que, aunque no fueran discriminatorias hacia mí, pude ver la discriminación hacia otros? ¿Cómo me sentiría si ese post fuera sobre un miembro de mi familia/mejor amigo/amigo/alguien de mi colegio/comunidad? ¿Cuál sería el valor de prestar más atención a la discriminación oculta on-line?
Si al grupo le resulta complicado entender los conceptos, ve un paso atrás y debate de nuevo los conceptos básicos sobre identidad, estereotipos y cómo construimos una imagen. Quizá te sea útil usar el ‘Recurso 3 – Imagen de uno mismo, identidades on-line y estereotipos’ para encontrar ideas.
Objetivo: enfrentarse a la discriminación y proporcionar herramientas para contrarrestar activamente la discriminación on-line al convertirse en usuarios activos y reactivos.
Preparación: Lee las secciones “Introducción”, “Discriminación digital” y “Usuario” de este pack para perfilar tu lenguaje sobre estos temas. Explora la sección de “Links”; hay muchos vídeos, artículos e imágenes que puedes utilizar como ejemplos para esta sesión.
Actividad: Activistas Parte 1) Actividad off-line: En grupos reducidos los participantes ponen en común qué tipos de discriminación existe y de qué modo podemos combatirla on-line. Anímalos a que se muevan de las ideas realistas a pequeña escala a escenarios más amplios y abiertos.
Parte 2) Búsqueda on-line: En grupos reducidos encontrad ejemplos y páginas web con campañas en contra de la discriminación o a favor de la inclusión realizado por diferentes agentes: empresas, ONG’s, individuos, etc. Debatid con todo el grupo los parecidos y diferencias en los métodos que utilizan para combatir la discriminación. (Referencias en la página de ‘links’ de este pack.)
Reflexión: ¿Cómo puedo estar seguro on-line, mantener a otros seguros y combatir la discriminación digital? Los participantes forman pequeños grupos para desarrollar un mensaje sobre un tema que les interese. Presentan ideas al grupo, entre todos comentan los trabajos y qué podría mejorarse y por qué. Debate entre todo el grupo formas donde pueden difundir su búsqueda, proyectos y herramientas a grupos similares y cómo medirán el éxito de su campaña.
Parte 3) Acción on-line: con un móvil o una cámara digital produce un vídeo corto ‘activista’. Pide a los jóvenes que en pequeños grupos elijan un tema positivo del que quieran hacer campaña. Dales algunas opciones y muéstrales ejemplos primero. Hay muchas campañas contra el bullying o la discriminación y puedes encontrar ejemplos en la página de ‘links’ (http://digitaldiscrimination/pack/), y ver las vídeo-campañas producidas por otros estudiantes del proyecto ICUD en el canal de Youtube (https://www.youtube.com/channel/UCBjPoHs4FOEwY_pmEbMUhMQ/videos) Una vez hayan producido un vídeo de unos 3 minutos, pídeles que lo suban al canal de Youtube que habéis creado previamente. Antes de colgarlo explorad las opciones de ‘privacidad’ y aseguraos de que los vídeos sean todos ‘privados’. Cuando subáis los vídeos, explica a los estudiantes la importancia de comprobar las opciones de privacidad antes de publicarlo. Diles que lo que habéis hecho sirve para que no todo el mundo pueda ver los vídeos.
Pregúntales si ellos mismos tienen canales y qué suelen hacer. Dales espacio para explorar juntos. Quizá queréis utilizar otra red social como Vimeo o Instagram. (Si no tienes conexión a internet puedes utilizar una herramienta de edición de vídeo o incluso fotos y un simple pase de diapositivas del Power Point.)
Una vez los vídeos subidos, editadlos juntos. Añadid música, texto y títulos. Debatid qué cambia cuando el texto o la música es otra.
Comprueba los otros recursos en este pack anti-discriminación si quieres profundizar en: creación de imágenes de uno mismo, identidades on-line, problemas y buenas prácticas en las redes sociales y on-line.

‘TEST: Mantenerme seguro, mantener a otros seguro ’

1. SEGURIDAD ON-LINE
A. Una contraseña para todo B. Difícil de pillar
Utilizo mi nombre completo como contraseña en todas las webs.Mi contraseña es una mezcla de mayúsculas y símbolos más números. No uso palabras que salgan en el diccionario. Tengo contraseñas diferentes para cada página web que utilizo.
2. CUÁNTOS?
A. Pocos amigos de verdad B. Muy popular
Tengo los mismos amigos off y on-line. Sé quiénes son y los he conocido en la vida real. Tengo muchos amigos. No puedo seguirles la pista. Algunos nunca los he conocido y no sé nada de ellos. ¡Podrían ser cualquiera! La gente se pone en contacto conmigo todo el rato. Los acepto a todos y les doy acceso a todo mi contenido on-line.
3. TIEMPO DE RESPUESTA
A. Instantánea B. Ya te contestaré
Mis dedos son rápidos; si me mandas un mensaje/imagen/comentario te responderé inmediatamente. Quizá no haya leído o entendido todo lo que has compartido conmigo pero si quieres una respuesta a la velocidad de la luz ¡ese soy yo! Me gusta tomarme mi tiempo para responder. Quiero entender y pensar sobre lo que has compartido conmigo. Al igual que tú te tomaste un tiempo para contactarme. Yo también quiero plantearme cómo responderte.
4.UNA IMAGEN VALE MÁS QUE MIL PALABRAS
A. Muestras y explicas B. No pongas mi cara por favor
Quiero que todo el mundo sepa lo que he estado haciendo: dónde y con quién. También quiero compartir con todos cada foto que hago de cualquiera. No pido permiso. Si te hago una foto ya sabes qué haré con ella. Si estabas allí era porque querías que todo el mundo lo supiera. Me encantan los autorretratos (selfies) y los cuelgo todo el rato. No me importa que cualquiera los veas y los utilice. Me gustan las fotos de la gente; siempre pido permiso si voy a compartir una foto de mis amigos. Tengo una zona privada para fotos que no pueden verse/compartirse sin mi permiso. Para mi perfil suelo utilizar un icono o avatar en lugar de una foto. Sé que nunca podré borrar las fotos que están en internet y que cualquiera puede usarlas y verlas aunque no me importa porque escojo mis fotos de forma consciente antes de colgarlas.
¿Hay algún cambio que quiero hacer en mi actividad on-line? ¿Hay algo que pueda hacer ahora mismo? S/N – si es SÍ: ¿qué es? ¿Necesitas ayuda para que tus redes sociales sean más seguras? ¿Hay algo de lo que no estás seguro? ¡Pide ayuda! Habla con tus amigos o con los adultos de confianza. También puedes encontrar información on-line, mira los ‘links’ en esta web (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).

¿Cómo hacer buenos selfies?

Cuando haces y compartes una foto hay muchos factores que influencian sobre cómo se convierte en una buena imagen con un impacto real en las redes sociales. Las apps y los filtros para editar pueden ayudar, pero las imágenes realmente originales dependen de qué y cómo fotografías.
Para inspirarte, échale un vistazo a este proyecto donde el artista JR ha invitado a que la gente le envíe selfies, que ha convertido en posters: http://www.insideoutproject.net/en/best-of
Cuando haces fotos de ti mismo o de otros, lo que marca la diferencia es la originalidad de la composición, la pose y el contexto. ¿Qué significa esto? Bueno, básicamente tienes muchas opciones sobre cómo tomar la foto y qué texto le añades, y depende de lo que elijas la imagen será más o menos interesante.
Es importante tener en cuenta que en cada retrato trasmites emociones a los demás. Puedes hacer que quien la vea se sienta una persona feliz, divertida, animada o triste, infeliz, enfadada… todo puede ser interesante, pero necesitas reflexionar sobre qué quieres trasmitir.
El añadir texto es una muy buena opción para que la imagen destaque más. Aquí tienes algunos ejemplos hechos con Instagram:
la foto 5 la foto 4 la foto 3 la foto 2 la foto 1
Al mismo tiempo es importante recordar que cualquier imagen que compartas en las redes sociales nunca se podrá borrar. Sí, de verdad, pues la mayoría de redes sociales comparten tus imágenes muy rápido, y una vez las tiene alguien ya no puedes recuperarlas. Así que debes estar completamente seguro de que no te importa que cualquier otro vea tu foto durante un largo periodo de tiempo.
Además, en el entorno on-line no hay barreras, y tu foto puede llegar a millones de personas que no conoces, y pueden hacer comentarios que te gustan, pero otros que no. Así pues, si compartes por ejemplo una imagen sexy, asegúrate de que sea algo que no te importa que cualquiera la pueda ver, pues no tendrás ningún control de por donde circula. Antes de colgarla, siempre piensa: si está en internet la podrán ver mis padres, mis profesores, mis amigos, y también toda la gente que ni siquiera conozco y que me son completamente ajenos…
Por estos motivos es importante que tengas una imagen potente, donde puedas añadirle texto e incluso emoticonos. Un corazón o una cara sonriente o incluso enfadada añadida a una imagen que cuelgues dirá mucho más que muchas palabras, pero también te hará pensar en primer lugar sobre cómo te sientes e invitará a los demás a sentir lo mismo.
Si la foto incluye a otra gente, asegúrate de que están completamente de acuerdo en que la compartas. En la mayoría de redes sociales puedes escoger la opción de compartir con una persona, un grupo específico o con todo el mundo que te sigue. Si tu foto incluye a otra gente, es mejor que les preguntes primero si les gusta que la compartas (quizá no les guste la foto o sencillamente no quieren que la vea todo el mundo).

Resumen de la formación

Actividades escolares y extraescolares para jóvenes

Organiza: Pour la Solidarité Bruselas, Bélgica
Palabras clave: sensibilización, discriminación presencial y on-line, trabajo en grupo, interculturalidad, inmigración, diversidad, racismo, homofobia, discriminación de género.
Introducción: La formación se realizó en Bruselas con 45 estudiantes de secundaria a través de talleres innovadores basados en metodología no formales e interactivas. El objetivo era que los jóvenes pudieran crear y difundir estrategias efectivas para contrarrestar la homofobia y la discriminación racista y de género en Facebook. El punto de partida fue las percepciones de los participantes con especial énfasis en las formas ocultas de la discriminación on-line.
Enfoque: Animar a los jóvenes a ser más reflexivos y activos en relación al racismo y la discriminación en entornos reales y virtuales para convertirse en ciudadanos más informados, concienciados y activos.
Objetivos: sensibilizar a los participantes sobre la discriminación oculta on-line. desarrollar un uso responsable de internet alentar a que los participantes se conviertan en usuarios activos de Facebook. Actividades:
  • Presentación del proyecto, introducción de la noción de la discriminación on-line, búsqueda de una definición comúnmente aceptada sobre “discriminación”, debate sobre “¿Qué es la discriminación?”
  • Producción de vídeo (utilizando una cámara)
  • Escribir y realizar un vídeo corto (utilizando un teléfono móvil)
  • Producción de vídeo, escritura de guión y cómic.
Participantes:
  • Grupo 1: 24 estudiantes de secundaria de ‘Les Marlères’
  • Grupo 2: 3 alumnos nativos de secundaria (edad 16-17; 1 chica, 2 chicos)
  • Grupo 3: 7 jóvenes de origen inmigrante del barrio de Ixelles (edad 16-24)
  • Grupo 4: 10 estudiantes de la European Communication School de familias acomodadas (edad 18-24; 9 chicas, 1 chico)
  • Grupo 5: 1 estudiante del INSAS (Institute national supérieur des arts du spectacle)

Formación para educadores y jóvenes

Organiza: CEPS Projectes Socials, Barcelona, España
Palabras clave: trabajo con jóvenes, herramientas en las redes sociales, buenas prácticas digitales, trabajo en grupo.
Introducción: Educadores que trabajan con jóvenes y que suelen verse acaparados por el uso de las nuevas tecnologías, lo que conlleva que no puedan integrarlas en su práctica educativa. Esta falta de conocimiento y confianza supone una barrera para entender cómo se relacionan los jóvenes con la tecnología móvil y, por consiguiente, no pueden prevenir problemas potenciales.
Enfoque: Facilitar a los educadores herramientas e información sobre cuestiones de discriminación y guía para las buenas prácticas en el contexto de las redes sociales on-line.
Objetivos:
  • ayudar a los educadores a trabajar con los jóvenes en las buenas prácticas en el contexto on-line, y luchar contra la discriminación off y on-line
  • fortalecer la confianza de los educadores sobre su conocimiento y capacidades.
  • facilitar información básica sobre peligros específicos on-line en las redes sociales y cómo pueden prevenirse
  • explorar algunas actividades y herramientas de las redes sociales que pueden utilizarse con los jóvenes.
Actividades:
  • Sensibilizar sobre contenido discriminatorio on-line: Recopilar material con lenguaje discriminatorio, mensajes racistas, estereotipos y prejuicios encontrados en las redes sociales, y hablar off-line sobre cómo esto puede combatirse con herramientas on-line. Centrarnos en aprender a utilizar hashtags/etiquetas de las redes, agregadores y varias herramientas de control.
  • Producir material de referencia: Utilizar Facebook para implicarse de forma creativa con la producción o selección de contenido en el panel de discusión sobre la discriminación on-line. Desarrollar material pedagógico colaborativo de su experiencia directa con la discriminación on-line.
  • Enseñar a los jóvenes un comportamiento social positivo on y off-line: Combinar material de referencia y ejemplos de buenas prácticas y cómo los jóvenes pueden prevenir, desafiar y luchar contra la discriminación en entornos digitales.
  • Los formadores desarrollan materiales pedagógicos para los miembros del grupo, con claras indicaciones sobre cómo participar, cómo contribuir al conocimiento, qué tipo de contenido producir y cómo estos entornos digitales dinámicos afectan a las relaciones.
Participantes: Profesionales que trabajan con jóvenes: profesores, trabajadores sociales, educadores, asistentes sociales.

Formación para jóvenes

Organiza: CEPS Projectes Socials Barcelona, España
Palabras clave: jóvenes, herramientas de las redes sociales, buenas prácticas digitales, trabajo en grupo, relaciones, usuario activo, pensamiento crítico.
Introducción: La formación fue en La Ribera – Born (Barcelona), una área en proceso de cambio en un periodo de gentrificación con un alto nivel de inmigración. El grupo de jóvenes iba de los 14 a los 18 años. Aunque no están en riesgo de exclusión social, viven con esta realidad de forma cotidiana, y para algunos el día a día es complejo.
Enfoque: Enseñar a los jóvenes a pensar de forma crítica y consciente sobre su posición como usuarios activos o pasivos en las redes sociales. Desarrollar los recursos de los participantes y su conocimiento para convertirse en usuarios críticos y atentos de los entornos digitales.
Objetivos:
  • explorar los tipos de usuario en las redes, identificar qué tipo de usuarios individuales hay. Categorías: impulsivo, fan, activo, pasivo, expuesto
  • fortalecer la confianza de los jóvenes sobre su conocimiento y recursos
  • explorar la participación creativa en Facebook y formas de combatir la discriminación on-line
  • explorar la difusión audiovisual y on-line
Actividades:
  • Utilizar Facebook, Twitter, Instagram, Youtube y herramientas 2.0 para identificar y seguir contenido multimedia on-line en páginas web y lenguaje discriminatorio, mensajes racistas, estereotipos y prejuicios. Aprender a usar las etiquetas/hashtags de las redes, agregadores y varias herramientas de control que pueden utilizarse para actividades educativas en el futuro.
  • Usar Facebook para implicarse de forma creativa con la producción o selección de contenido en el panel de discusión sobre la discriminación on-line. desarrollar material pedagógico colaborativo donde todos los miembros contribuyen con su experiencia directa en torno a la discriminación on-line. Material que funcione como guía para otros jóvenes que puedan encontrarse en esta situación y disponible en la web (http://digitaldiscrimination.eu) y en el grupo de Facebook para abrir un canal permanente que genere diálogo entre ellos mismos.
  • Hacer mención a todos estos conceptos relacionados con la actual situación de Internet 2.0, la vulnerabilidad de los jóvenes ante contenido abusivo y discriminatorio y, por encima de todo, la posibilidad de ser parte activa para combatir la discriminación en entornos digitales de forma creativa y consciente.
Participantes: Jóvenes de entre 14 y 17 años.

Formación para jóvenes

Organiza: CIES Roma, Italia
Palabras clave: sensibilización, discriminación presencial y on-line, grupo de trabajo, interculturalidad, inmigración, diversidad, racismo, homofobia, discriminación de género.
Introducción: La formación tuvo lugar en Roma con varios estudiantes de secundaria, nativos e inmigrantes, a través de un taller innovador basado en metodologías formales e interactivas. El objetivo fue que los jóvenes pudieran crear y difundir estrategias efectivas para contrarrestar la homofobia y la discriminación racista y de género en Facebook. El punto de partida fue las percepciones de los participantes con especial énfasis en la diferencia entre las formas ocultas y evidentes de la discriminación on-line.
Enfoque: Animar a los jóvenes a ser más reflexivos y activos en relación al racismo y la discriminación en entornos reales y virtuales para convertirse en ciudadanos más informados, concienciados y activos.
Objetivos:
  • Contribuir a la sensibilización de los participantes a través de una aproximación intercultural
  • Contribuir a que los participantes desarrollen un sentido de la responsabilidad para el uso de internet, combinando la libertad de expresión y el respeto por los derechos humanos
  • Estimular la reflexión, sensibilizar y aumentar la concienciación sobre los riesgos y los beneficios potenciales de las redes sociales.
  • Ayudar a los participantes a convertirse en protagonistas activos y sensibilizados para combatir la discriminación on-line.
Actividades: Fase I – Sensibilización: Módulo 1 Presentación del proyecto; actividades para romper el hielo y cohesionar el grupo; introducción de la noción de discriminación a través de juegos interactivos y grupos de debate; mostrar casos y debatir diferentes percepciones por parte de los participantes; búsqueda de contenidos de discriminación on-line por los propios participantes y hablar sobre los resultados; creación de un perfil y un grupo en Facebook.
Fase II – Reacción y producción digital: Módulos 2 y 3 Lección tradicional sobre diferentes aproximaciones de comunicación, comunicación on-line y discriminación; debate en grupo guiado sobre los beneficios potenciales y los riesgos de las redes sociales; trabajo en grupo para diseñar acciones que se enfrenten a la discriminación (selección de temas, guión de vídeos…); producción de materiales digitales.
Fase III – Acción en Internet: Módulo 4 Respuesta y evaluación de todo el proceso formativo y divulgación del resultado final: estimular la reflexión sobre las actividades del taller, encontrar las debilidades y fortalezas a través de juegos de evaluación y un cuestionario, divulgación on-line de los resultados por los participantes.
Participantes 1: 21 alumnos de secundaria (17 chicos y 4 chicas de entre 16-17 años) del Instituto Cavour. Participantes 2: 14 alumnos de secundaria (todo chicas de entre 16-17 años) del Instituto Pertini-Falcone.

Formación para jóvenes

Organiza: Collage Arts Londres, Inglaterra Palabras clave: jóvenes, autodivulgación, discriminación sutil Introducción: Proceso exploratorio realizado con 3 grupos de jóvenes del Collage Arts, básicamente chicos y chicas de entre 16-19 años que viven en Londres y que están bajo la etiqueta NEET (sin trabajo, estudios ni formación) o tienen posibilidades de estarlo. La organización convirtió lo que es una etiqueta negativa (NEET) en un acrónimo positivo utilizando las palabras: Educar, Permitir, Fortalecer y Transformar (que en inglés también forman las siglas NEET). Desarrollamos estrategias de forma creativa para identificar y afrontar de manera respetuosa esta etiqueta discriminatoria de múltiples formas, como la formación de líderes de grupos para que eduquen a sus colegas más jóvenes.
Enfoque: Explorar la identidad propia y de grupo para sensibilizar sobre las responsabilidades y riesgos on y off-line. Realzar el sentido de empatía y desarrollar una comprensión crítica sobre la discriminación evidente y oculta. Aplicar los recursos aprendidos con actividades prácticas.
Objetivos:
  • Sensibilizar sobre las identidades “dentro” y “fuera”. Ser yo: Cómo me veo; Cómo me ve mi familia y mis amigos más próximos; Cómo me ven los demás.
  • Desarrollar la concienciación sobre el riesgo o el peligro y el sentido de la responsabilidad de la autodivulgación y la seguridad personal en contextos físicos y virtuales. Ser contigo: Cómo veo a mis colegas off-line y on-line; Qué les digo sobre mí en contextos on-line y off-line.
  • Desarrollar la empatía y la responsabilidad para el bienestar de los demás. Ser consciente de la discriminación oculta: Identificar de forma visual o verbal la discriminación sutil y aprender a desafiarla.
  • Evaluación crítica de los talleres, selección de los aspectos clave y aprender qué puede beneficiar a los otros y comunicar estos pensamientos con acciones creativas. Ser creativos juntos: Cómo podemos compartir nuestro conocimiento y experiencia utilizando la creatividad.
Actividades:
  • Preparación: Hacer 18 fotos y subirlas a Johari Window Frame Tool. Crear un blog en grupo (ver la descripción de la formación para más detalles de esta actividad).
  • ‘Ser yo’ (1): Los participantes traen y comparten un foto-collage de ellos mismos.
  • ‘Ser contigo’ (2): Los participantes hablan sobre la autodivulgación en el presente contexto de estar en un espacio físico con sus amigos. Fotografías ante el espejo u otras imágenes que los reflejan.
  • ‘Ser consciente de la discriminación oculta’ (3): Los participantes debaten sus experiencias con los comentarios colgados que pueden contener discriminación sutil o no tan sutil. Reconocen los posts on-line que limitan la mirada hacia ciertos “tipos” de personas o se vuelven conscientes de cómo determinadas voces son silenciadas.
  • ‘Ser creativos juntos’ (4): Los participantes crean artefactos basados en sus diccionarios de frases urbanas utilizando cualquier aspecto de los talleres.
Participantes: 6-8 jóvenes de entre 16-24 años. De origen no blanco (BAME); 25% sin el inglés como lengua madre (ESOL); 10% ex delincuentes, 10% bajo tutela o que han estado en esta situación; el mismo número de chicas y chicos en grupos mixtos con 2 formadores, 1 de cada género; 100% en grupos separados por género con formadores del mismo género de los participantes; selección de grupos a través de vínculos existentes con agencias externas: Youth offending team; Supported housing; Leaving care team.
Organiza: PACT Foundation Balta y Slatina, Rumanía
Palabras clave: Jóvenes, educación no formal, luchar on y off-line, uso responsable de internet, empatía, grupos discriminados, entender cómo se percibe la discriminación.
Introducción: La discriminación está muy extendida en Rumanía, aunque no es una prioridad en la agenda pública y de las autoridades: la mayoría de ciudadanos prefieren utilizar un discurso políticamente correcto en lugar de tomar medidas reales para combatirla. Por ejemplo, según las últimas encuestas oficiales, más del 75% de los rumanos no votarían un presidente de origen húngaro o gitano o con una discapacidad física. Dos tercios están en contra de tener un presidente con otra religión y la mitad no votaría a una mujer. El curso de formación fue más allá del discurso políticamente correcto, provocando a los jóvenes para que se expresaran de manera abierta al mismo tiempo que se les ponía en la piel de los grupos discriminados.
Foco: Entender y examinar el concepto de discriminación más allá del habitual discurso de lo políticamente correcto que afirma que “la discriminación no es buena”. Desarrollar el uso responsable de las herramientas on-line, tanto para uso personal como profesional, y producir material digital para combatir la discriminación.
Objetivos:
  • Entender las causas de la discriminación, cómo se difunde, qué significa y cómo percibirla.
  • Identificar diferentes formas de discriminación, centrándonos en la oculta
  • Desarrollar sus recursos para evaluar el contenido colgado en internet y cómo adaptarlo según las diversas plataformas
  • Aprender a producir material digital para combatir la discriminación
Actividades: Cada curso fue organizado en torno a dos sesiones de formación presencial que duraron un día entero, completado por varios trabajos on-line y un encuentro para ver y debatir una película todos juntos. El grupo organizó los pases y los debates posteriores de forma independiente a nivel local sin la facilitación directa de los organizadores del curso.
  • Reflexión y debate de un estudio de caso imaginario desde el punto de vista de todos los protagonistas representados
  • Debates guiados sobre qué es la discriminación, cómo percibirla y cómo se manifiesta, utilizando vídeos cortos como punto de partida
  • Preparar una historia personal sobre una persona que pertenece a un grupo discriminado (tarea individual)
  • En grupos hacer un collage sobre qué significa la discriminación y cómo se la puede combatir
  • Búsqueda on-line y presentación de formas ocultas de discriminar
  • Volcar ideas en pequeños grupos sobre cómo internet puede utilizarse para lo “bueno” y lo “malo”
  • Presentación de herramientas on-line y puesta en práctica de algunas de ellas
  • Encargos de producir material digital con el objetivo de expresarse uno mismo y combatir la discriminación.
Dependiendo de la experiencia previa de los participantes, facilitamos más contenido de algunos temas e incluso introdujimos uno nuevo en Balta sobre educación emocional (diferenciar correctamente entre pensamientos, emociones y acciones y el modo en que están conectados).
Participantes: Dos grupos de jóvenes de entre 15 y 21 años; 1) el pequeño pueblo de Slatina 2) el pueblo de Balta. Los jóvenes eran estudiantes de secundaria o universitarios. En Slatina trabajaron con grupos desfavorecidos y desarrollaron iniciativas. En Balta los jóvenes tenían pocas oportunidades, no sólo en términos de acceso a actividades extraescolares, sino también a la educación social y on-line.

Batch40En la secció “material” trobaràs moltes idees dirigides tant a joves i pares com a persones que treballen amb joves amb l’objectiu de sensibilitzar sobre la tecnologia, la seguretat, la discriminació digital i l’empatia. La finalitat és recolzar i permetre que els joves (i adults) es converteixin en usuaris digitals actius i responsables, valorar i reflexionar sobre el seu propi ús de la tecnologia, fer canvis i desafiar i combatre la discriminació digital.
Els “recursos per a pares i tutors” donen confiança per iniciar les converses sobre l’ús segur i responsable de les xarxes socials, fins i tot amb escassos coneixements tècnics. Trobaràs idees sobre com encoratjar el comportament actiu i reflexiu i el bon ús de la tecnologia.
Els “recursos per a educadors” ofereixen diverses activitats educatives que poden utilitzar-se amb grups establerts o recentment creats per desenvolupar i mantenir un diàleg sobre l a no-discriminació on-line. Trobaràs idees per elaborar sessions i activitats així com un pòster.
El “test de seguretat on-line” i “Com crear bons selfies” vol promoure entre els joves l’auto-reflexió, el desenvolupament de l’empatia i proporcionar idees sobre com convertir-se en un usuari responsable i actiu de les xarxes socials.
Les “fitxes de resum de la formació” sintetitza les sessions pilot amb joves i educadors que es van realitzar en 5 països de la UE durant 2013/2014 com a part del projecte ICUD i organitzades per 5 ONG’s. Aquestes fitxes ofereixen una visió ràpida del que es va fer i, a més, dóna pistes als adults sobre com gestionar la discriminació digital. Es basen en els “resums complets de formació” (training outline forms) destinats a educadors, formadors i professors i que en aquest pack on-line està disponible en anglès.

Recursos per a pares i tutors

No necessites ser un expert en internet per ajudar als joves a ser més sensibles davant la discriminació digital i que desenvolupin empatia. Tens l’experiència i les eines per recolzar-los i que es converteixin en uns usuaris de la tecnologia actius, responsables i empàtics. Els joves tenen moltíssima experiència amb la tecnologia, però els adults tenim les habilitats socials fonamentades en l’experiència, cosa que els falta als joves. Junts podeu començar parlant sobre internet, la discriminació digital, establir un diàleg obert i reflexiu i ajudar a desenvolupar els seus recursos socials per enfrontar-se als problemes on- i off-line.
Assegura’t de trobar un temps i un lloc on tots dos podeu compartir idees i experiències sense distraccions, d’aquesta manera us escoltareu. Fixa’t en el llenguatge corporal i les emocions amagades, ja que potser que els/les joves nenes/es no tinguin el vocabulari per expressar-se verbalment.
Has vist vídeos/clips o imatges divertides recentment? Mireu-les junts i després parleu sobre la pàgina web que utilitzen, com van trobar el vídeo (qui ho va compartir amb ells), d’on prové (de quin país, ciutat), com està fet (amb mòbil, de forma professional, webcam…), quan es va fer (és recent?); mira les característiques com per exemple: si pots deixar un comentari, compartir-ho amb amics, botons de m’agrada/no m’agrada… Si no estàs segur d’aquestes característiques, deixa que ell o ella t’ho expliqui. Interessa’t en com funciona la pàgina i fes preguntes (què fa això, poden veure-ho els teus amics, qui més…)
I què em dius dels vídeos o imatges més tristos o desgraciats que has vist? Mira i parla de nou com abans. Com creus que se sent la persona? És justa la situació? Què passa? Es mereixen aquest tracte? (Reflexió: creus que hi ha persones més importants o millors que unes altres?)
Què pot fer la persona/personatge per aturar-ho? Com creus que se sent l’altra gent veient-los en aquesta situació? Coneixes a algú que ha estat en una situació semblant? Què va passar, com ho van solucionar? Creus que ho podrien haver fet d’una altra manera? Com et sentiries si fossis tu? Què faries? Hi ha fotos/vídeos que no t’agraden o que t’incomoden si els teus amics els veuen? Com et sentiries si ho compartissin a internet? Mireu imatges comparant modes/maquillatge/entreteniments que tenien quan eren més petits per saber com es veuen a ells mateixos i els seus interessos: han canviat? Ets la mateixa persona amb els mateixos interessos que a la foto?
Articula les teves pròpies emocions: expressa com et sents i com et vas sentir com a resultat de les accions d’uns altres. Com se sentirien els altres? Comença proporcionant un vocabulari de sentiments i emocions.

Recurs per a educadors

Objectiu: augmentar el coneixement emocional (llenguatge corporal i vocabulari) i l’empatia per prevenir qualsevol forma de discriminació digital. Sempre que sigui possible, utilitza els exemples d’internet i les xarxes socials.
Activitat off-line: El Mirall Part 1: Com ens veiem? Per parelles, cara a cara: La persona A imita els moviments de la persona B. I després viceversa: la B imita els moviments de la A. Reflexió: Ha estat difícil, com s’han sentit? Què ha estat el més i el menys còmode?
En petits grups seleccioneu una sèrie de retrats que expressin diferents emocions (podeu buscar-les on-line o en revistes) i compartir-les amb tot el grup. Identifiqueu emocions i decidiu la millor imatge que representi cada emoció.
Següent: Que algú simuli amb mímica l’expressió de les fotos i que un altre(s) endevini(n) l’emoció.
Reflexió: Recorda un moment on vas sentir alguna d’aquestes emocions. Pensa-la abans de compartir-la; et sent bé per compartir-ho amb el grup? Part 2: Com presentem als altres i a nosaltres mateixos? Feu grups de 3: un explica la història, un altre l’escolta i un altre l’observa. Explica la situació/historia als altres dos, què va passar, qui estava implicat, si es va resoldre i com. Els altres dos han d’escoltar de manera atenta i activa (sense interrompre), mirar-li als ulls sense dir res. Mireu el seu llenguatge corporal: hi ha més emocions que pugueu identificar? Després torna a explicar la història, l’observador dóna la seva opinió sobre si es fidel a l’original. Repeteix-ho perquè cada participant faci els 3 rols.
Idees per a emocions que poden sortir: nerviós, enfadat, depressiu, content, poruc, preocupat, feliç, energètic, estressat…
Repte addicional: Explica la història del teu company, en primer persona, a un grup més ampli. El company t’ajuda a explicar la història. Aquí podeu utilitzar vídeos/fotos que trobareu en la secció de ‘links’ del pack educatiu contra la discriminació (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) per exemplificar-ho. El grup escolta la història i al final suggereixen quina emoció s’ha descrit, en quins gestos i moviments del cos s’han fixat, comparen les impressions amb els altres i parlen de per què han escollit aquesta emoció.
Activitat on-line: Demana als joves que es facin autoretrats (selfies) amb el seu mòbil o càmera digital per parelles, aplicant el que han analitzat abans i després compartiu els resultats i parleu sobre com s’han sentit. Pots utilitzar la fitxa de recursos ‘Com fer bons selfies?’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) per agafar idees sobre quines fotos fer d’un mateix i dels altres. Segons les eines disponibles, es poden fer a l’ordinador, al mòbil o en paper (dibuixos, collage, etc.). És molt positiu deixar que els joves escullin una xarxa social on vulguin compartir els resultats (decidiu la que utilitzi la majoria) i donar-los l’oportunitat de crear un grup tancat o privat, així poden veure les opcions segures i les restriccions de compartir. No obstant això, també va molt bé no compartir les imatges immediatament durant l’activitat, doncs els joves solen veure què està bé i què no durant el transcurs de les sessions. Les imatges han de compartir-se a classe en una plataforma off-line, per exemple en un simple document de Word.
Objectiu: augmentar el coneixement emocional (llenguatge corporal i vocabulari) i l’empatia per prevenir qualsevol forma de discriminació. Quan sigui possible és preferible utilitzar eines digitals per mostrar exemples.
Part 1) Activitat off-line: Rumors En grup: Els participants se senten en cercle, i es demana un voluntari perquè expliqui una història a cau d’orella de qui té a la dreta. Aquest haurà d’explicar la mateixa història a la següent persona. Continueu fins que tots l’hagin escoltada. L’última persona repeteix el que li han dit. Compareu-ho amb la història original i assenyaleu els canvis.
Reflexió: a) fets: Com canvien les històries quan algú les explica d’oïdes? Per exemple: es tendeix a recordar alguns detalls, omplir els buits per fer-la més creïble o propera al que es creu que hauria de ser; la gent exagera per fer-la més divertida o més interessant del que en realitat és. Què influencia com escoltem i interpretem la informació? Quin pes té la nostra experiència i interessos en la nostra perspectiva? Hi ha vegades on la gent que ha escoltat diferents versions de la mateixa història comencen a preguntar-se quina és la més fidel? Si algú veu o escolta alguna cosa una mica diferent, com sabem quan és exacta la història?
b) sentiments: Com ens han fet sentir els canvis en la història? Compareu els sentiments de la persona que va començar el relat amb els de la resta del grup. Què passaria si hagués estat una història personal i hagués canviat el significat?
c) conseqüències: Compartirien a internet les històries de la sessió? Amb qui? Creuen que una altra persona entendria la història sencera? Hi ha perills d’interpretar-la malament?
Part 2) Activitat on-line: També pot fer-se off-line sobre el paper, però hauria d’incloure referències clares a les xarxes socials on-line. Abans de començar, pregunta quina xarxes socials utilitzen i mira si hi ha alguna com Twitter que limita els caràcters; deixa que els joves et diguin què fan i permet que descobreixin per si mateixos quins aspectes preguntar.
Escriu un tweet: Pas 1) Redueix una història a 140 caràcters. És fàcil o difícil? És la història clara o ambigua? Pas 2) Busca una imatge que l’acompanyi. Ha canviat la història? Què es perd? Encara pot veure’s quines emocions estan vinculades a ella? Pas 3) Algú el retuiteja i afegeix un comentari. Ha canviat el missatge? Reflexió: Quines són les semblances i les diferències entre les històries explicades de forma presencial i on-line? Parleu-ho primer en petits grups i després poseu-ho en conjunt amb tot el grup.
Objectiu: augmentar el coneixement i destacar els missatges ocults en imatges que compartim i rebem on-line.
Preparació: Llegeix les seccions “Introducció”, “Discriminació digital” i “Usuari” d’aquest pack per perfilar el teu llenguatge sobre aquests temes. Explora la secció de “Links”; hi ha molts vídeos, articles i imatges que pots utilitzar com a exemples per a aquesta sessió.
Activitat off-line, Part 1: Quina és la imatge de tu mateix? Els joves han de fer-se 18 fotos d’ells mateixos (amb el seu mòbil o amb una càmera). Totes han de ser imatges on se sentin còmodes per compartir-les.
  • 8 fotos – de mi mateix en situacions quotidianes, escola/casa/família i amics/mascotes/estudiant/jugant/oci.
  • 8 fotos – de mi mateix tal com em veuen els altres. Els participants demanen a amics/família que els expliquin algun aspecte sobre ells -p.e. el meu pare/tutor creu que sóc bo amb els diners; els meus amics creuen que sóc l’ànima de la festa.
  • 1 foto (reproduïda 8 vegades) de mi mateix reflectit en el mirall o en una altra superfície.
  • 1 foto (reproduïda 8 vegades) del mi mateix com a ombra – només una silueta.
Els participants insereixen aquestes fotos al Window Frame de Johari (pot ser on-line o en paper)
#AB
1 Qui sóc. Imatges i informació on em sento bé compartint-les. Qui és l'altra gent que em coneix; què pensen de mi.
2 Informació desconeguda o amagada de mi mateix o imatges que conservo d'altres persones. Desconegut per mi o pels altres.
Acció: Per parelles els participants parlen sobre imatges/aspectes de la seva identitat que coneixien o desconeixien prèviament. Demana’ls que comparin això on-line i en la vida real compartint informació i imatges: Hi ha imatges que vull/no vull compartir? Vull utilitzar el recurs ‘Com fer bons selfies’? (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) Activitat off-line, Part 2: Què és un estereotip? Explica què és un estereotip i dóna alguns exemples per incloure a l’activitat, p.e.: racial/cultural/religiós/gènere/edat. Els participants debaten com les seves finestres encaixen o s’enfronten als estereotips que coneixen i que són freqüents en els mitjans de comunicació generals i on-line. Quins són els elements positius de l’imaginari que difonen els mitjans de comunicació i com es diferencien de les idees i imatges negatives?
Acció: Els participants realitzen un collage col·laboratiu que s’oposa als estereotips que han identificat, utilitzant les seves pròpies imatges com a bons exemples. (Això podria limitar-se a només 2 per persona).
Reflexió: Parleu sobre cada element del collage i com s’enfronta als estereotips: hi ha alguns no inclosos, com pot utilitzar-se aquest collage, han canviat les seves pròpies idees i impressions, hi ha idees o temes que podem enllaçar a través dels estereotips?
Activitat on-line: En grups reduïts els participants escullen un famós o grup per buscar. L’objectiu és trobar i analitzar els seus comptes en els mitjans socials i la presència on-line. Quins productes i causes estan vinculades? Positives o negatives? Comparteixen ‘selfies’? Què promouen o ‘venen’ aquestes imatges als seus seguidors? Hi ha un objectiu en els productes vinculats a ells? Elabora una Finestra Johari utilitzant aquesta recerca. Els participants presenten els seus resultats al grup.
Reflexió: Parleu-ho primer en grups reduïts i després poseu-ho en conjunt amb la resta. Quins són els missatges obvis i ocults i les associacions connectades amb les imatges i el contingut que rebem i enviem? Com ens influencia i ens condiciona internet en les decisions que prenem i les opinions que ens formem cada dia sobre individus, organitzacions i productes? Quines associacions, estereotips i actituds discriminatòries fem de forma instantània entre gent, imatges i contingut?
Objectiu: sensibilitzar sobre els ‘usuaris passius, actius i reactius’ i com contribuïm a la discriminació digital sense voler-ho al compartir material sense reflexionar-ho o qüestionar-ho. Al ser usuaris passius ens convertim en víctimes.
Preparació: Llegeix les seccionis “Introducció”, “Discriminació digital” i “Usuari” d’aquest pack per perfilar el teu llenguatge sobre aquests temes. Explora la secció de “Links”; hi ha molts vídeos, articles i imatges que pots utilitzar com a exemples per a aquesta sessió.
Part 1) Activitat off-line: M’AGRADA / NO M’AGRADA / DEPÈN Col·loca en diversos punts tres trossos de paper amb les paraules M’AGRADA / NO M’AGRADA / DEPÈN. Llegeix frases i demana als participants que es posicionin a la sala segons si estan d’acord, en desacord o si no estan segurs. Utilitza les següents afirmacions com a punt de partida. Introdueix exemples menys obvis i utilitza material visual.
Crea declaracions importants per al teu grup i deixa que ells mateixos les generin. Aquí uns exemples: M’agrada utilitzar les xarxes socials per mantenir-me en contacte amb els meus amics. Accepto qualsevol petició per ser el meu amic. Quants més amics millor! Tota l’estona miro el meu mòbil per veure si tinc missatges. Quan el meu amic m’està explicant alguna cosa important apago el mòbil. Poso el nom dels meus amics com tags (etiquetes) en les fotos sense demanar-los permís. Comparteixo o clicko a M’agrada a fotos o textos que no he mirat detingudament. Excloc als meus amics del xat o grups. Faig comentaris negatius sobre amics, amics d’amics o estranys. Faig suposicions sobre gent basant-me en els grups als quals pertanyen. M’agrada i comparteixo acudits que ridiculitzen a la gent (sobre el seu gènere, raça, religió, orientació sexual, roba, mida o forma del cos, capacitat mental o física…) Llegeix frases o mostra imatges i dóna temps perquè els participants prenguin una posició. En cada posició demana voluntaris que expliquin la seva elecció. Dóna’ls l’oportunitat de canviar de posició d’una frase a la següent.
Reflexió després de l’activitat: Com et vas sentir per escollir una posició en algunes de les declaracions? Va haver-hi algun tema en concret on no estaves segur, quina informació haguessis necessitat per formar-te una opinió? Com et vas sentir quan vas veure que uns altres prenien una posició completament diferent a la teva? T’han sorprès algunes opinions? Va haver-hi alguna posició on vas estar clarament en minoria? Vas considerar canviar la teva opinió per unir-te a la majoria? Creus que la gent de vegades intenta posar-se d’acord amb una altra persona, quins són els beneficis de fer-ho? Com ha estat aquesta activitat en comparació a les xarxes socials i el teu comportament quan “t’agrada” alguna cosa? Davant una frase, una imatge, un comentari o un post, estàs d’acord immediatament o et prens un temps per pensar-ho i reflexionar?
Part 2) Activitat off-line: Llegeix les definicions d’usuaris (user) en aquest pack (http://digitaldiscrimination/pack/). Demana als participants que reflexionin i debatin: Quin tipus de ‘usuari’ sóc? Quin ‘usuari’ vull ser? Què necessito fer per arribar a ser-ho?
Aprofundir – Crea empatia i qüestiona el comportament del grup: Tinc prejudicis contra determinats grups o persones, qui són? Per què penso que tinc/no tinc prejudicis? Crec que haig de canviar alguna cosa personalment i per què? Parlo pels altres quan veig que se’ls tracta malament? Alguna vegada algú va donar la seva opinió per ajudar-me? Per què penso que dono/no dono l’opinió? Com es beneficiarien uns altres si jo opinés? Acostumo a anar amb el grup? He estat alguna vegada assetjat? Conec algú que ha estat assetjat?
Part 3) Activitat on-line / Passos següents: Els participants identifiquen un o dos elements o actituds que volen canviar o rebatre. Mira el recurs ‘Fes la diferència’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) per a idees sobre com crear una campanya on-line i convertir-te en un usuari ‘actiu i reactiu’.
Objectiu: sensibilitzar sobre les formes obertes i ocultes de discriminació i com en contribuïm sense voler-ho, compartint material sense reflexió. Al ser usuaris passius també ens convertim en víctimes d’aquesta discriminació.
Preparació: Llegeix les seccionis “Introducció”, “Discriminació digital” i “Usuari” d’aquest pack per perfilar el teu llenguatge sobre aquests temes. Explora la secció de “Links”; hi ha molts vídeos, articles i imatges que pots utilitzar com a exemples per a aquesta sessió.
Part 1) Activitat off-line: Mostra ràpid imatges per deixar una primera impressió i que els sentiments emergeixin (efecte simulat del contingut vist on-line).
Reflexió: Quins són els sentiments generals que sorgeixen amb aquest contingut? Després mostra una altra vegada les imatges i debateu cadascuna d’elles en profunditat per donar lloc a diferents impressions sobre les formes més o menys ocultes de discriminació on-line. Parleu de l’ús discriminatori d’imatges i comentaris. Preguntes d’exemple: Què ens mostra aquesta imatge/llenguatge? Quines veus s’escolten? A qui va dirigit? Quin és el seu missatge? Hi ha altres missatges, referències o imatges que et connecten a això? Quins? Quins són les connexions que fas i que uns altres podrien fer? Penso en els missatges negatius, i en el llenguatge que rebo sobre uns altres en publicitat, televisió, pel·lícules, música i videojocs?
Part 2) Activitat on-line:
  • Debateu amb el grup si han vist algun contingut discriminatori on-line.
  • Els participants busquen en petits grups contingut discriminatori obvi, dóna’ls 5 minuts.
  • Reviseu i debateu breument el contingut oposat amb tot el grup.
  • Demana’ls que busquin contingut discriminatori o ofensiu en la publicitat, dóna’ls 5 minuts.
  • De nou, reviseu i debateu. Comprova si tots estan d’acord que aquest contingut sigui discriminatori.
  • Si no estan d’acord, pregunta el perquè.
  • Mostra algunes imatges, textos o posts de les xarxes socials amb discriminació subtil (acudits, missatges ocults sobre gènere o rols racials, etc.). Pots trobar molts exemples a les pàgines de ‘links’ d’aquest pack.
  • Debateu el contingut i les implicacions. Repassa les definicions sobre ‘discriminació oberta i oculta’ d’aquest pack.
  • Debateu tot el grup: Han hagut imatges/contingut que hagin tingut un especial impacte en algunes persones o en el grup en general? Han hagut unes més difícils d’identificar que d’altres, per què i de quina forma?
  • Han hagut imatges que, encara que no fossin discriminatòries cap a mi, he pogut veure la discriminació cap a altres? Com em sentiria si aquest post fos sobre un membre de la meva família/millor amic/amic/algú de la meva escola/comunitat? Quin seria el valor de prestar més atenció a la discriminació oculta on-line?
Si al grup li resulta complicat entendre els conceptes, aneu un pas enrere i debateu de nou els conceptes bàsics sobre identitat, estereotips i com construïm una imatge. Potser et sigui útil usar el ‘Recurs 3 – Imatge d’un mateix, identitats on-line i estereotips’ per trobar idees.
Objectiu: enfrontar-se a la discriminació i proporcionar eines per contrarestar activament la discriminació on-line al convertir-se en usuaris actius i reactius.
Preparació: Llegeix les seccionis “Introducció”, “Discriminació digital” i “Usuari” d’aquest pack per perfilar el teu llenguatge sobre aquests temes. Explora la secció de “Links”; hi ha molts vídeos, articles i imatges que pots utilitzar com a exemples per a aquesta sessió.
Activitat: Activistes Part 1) Activitat off-line: En grups reduïts els participants posen en comú quin tipus de discriminació existeix i de quina manera podem combatre-la on-line. Anima’ls a que passin de les idees realistes a petita escala a escenaris més amplis i oberts.
Part 2) Recerca on-line: En grups reduïts trobeu exemples i pàgines web amb campanyes en contra de la discriminació o a favor de la inclusió realitzat per diferents agents: empreses, ONG’s, individus, etc. Debateu amb tot el grup les semblances i diferències en els mètodes que utilitzen per combatre la discriminació. (Referències a la pàgina de ‘links’ d’aquest pack.)
Reflexió: Com puc estar segur on-line, fer que els altres ho estiguin i combatre la discriminació digital? Els participants formen petits grups per desenvolupar un missatge sobre un tema que els interessi. Presenten idees al grup, entre tots comenten els treballs i què podria millorar-se i per què.
Debateu entre tots formes on poder difondre la seva recerca, projectes i eines a grups similars i com mesuraran l’èxit de la seva campanya.
Part 3) Activitat on-line: amb un mòbil o una càmera digital realitzeu un vídeo curt ‘activista’. Demana als joves que en petits grups triïn un tema positiu del que vulguin fer campanya. Dóna’ls algunes opcions i mostra’ls exemples primer. Hi ha moltes campanyes contra el bullying o la discriminació i pots trobar exemples a la pàgina de ‘links’ (http://digitaldiscrimination/pack/), i veure les vídeo-campanyes produïdes per altres estudiants del projecte ICUD al canal de Youtube (https://www.youtube.com/channel/ucbjpohs4foewy_pmebmuhmq/videos)
Una vegada hagin realitzat un vídeo d’uns 3 minuts, demana’ls que ho pugin al canal de Youtube que heu creat prèviament. Abans de penjar-ho exploreu les opcions de ‘privacitat’ i assegureu-vos que els vídeos siguin tots ‘privats’. Quan pugeu els vídeos, explica als estudiants la importància de comprovar les opcions de privacitat abans de publicar-ho. Explica’ls que serveix perquè no tothom pugui veure els vídeos.
Pregunta’ls si ells mateixos tenen canals i què solen fer. Dóna’ls espai per explorar junts. Potser voleu utilitzar una altra xarxa social com Vimeo o Instagram. (Si no tens connexió a internet pots utilitzar una eina d’edició de vídeo o fins i tot fotos i un simple passi de diapositives del Power Point.)
Una vegada els vídeos pujats, editeu-los junts. Afegiu música, text i títols. Debateu què canvia quan el text o la música és una altra.
Comprova els altres recursos en aquest pack educatiu contra la discriminació si vols aprofundir en: creació d’imatges d’un mateix, identitats on-line, problemes i bones pràctiques a les xarxes socials i on-line.

‘TEST: Mantenir-me segur, mantenir a altres segur’

1. SEGURETAT ON-LINE
A. Una contrasenya per a tot B. Difícil d'enxampar
Utilitzo el meu nom complet com a contrasenya en totes les webs. La meva contrasenya és una barreja de majúscules; símbols i números. No utilitzo paraules que surtin en el diccionari. Tinc contrasenyes diferents per a cada pàgina web que faig servir.
2. QUANTS?
A. Pocs amics de debò B. Molt popular
Tinc els mateixos amics off i on-line. Sé qui són i els he conegut a la vida real. Tinc molts amics. No puc seguir-los la pista. Alguns mai els he conegut i no sé res d'ells. Podrien ser qualsevol! La gent es posa en contacte amb mi tota l'estona. Els accepto a tots i els dono accés a tot el meu contingut on-line.
3. TEMPS DE RESPOSTA
A. Instantània B. Ja et contestaré
Els meus dits són ràpids si m'envies un missatge/imatge/comentari et respondré immediatament. Potser no hagi llegit o entès tot el que has compartit amb mi; però si vols una resposta a la velocitat de la llum aquest sóc jo! M'agrada tenir temps per respondre. Vull entendre i pensar sobre el que has compartit amb mi. De la mateixa manera que tu vas tenir temps per contactar-me. Jo també vull plantejar-me com respondre't.
4.UNA IMATGE VAL MÉS QUE MIL PARAULES
A. Mostres i expliques B. No posis la meva cara per favor
Vull que tothom sàpiga què he estat fent on i amb qui. També vull compartir amb tots cada foto que faig de qualsevol. No demano permís. Si et faig una foto ja saps què faré amb ella. Si estaves allà era perquè volies que tothom ho sabés. M'encanten els autoretrats (selfies) i els penjo tota l'estona. No m'importa que qualsevol els vegis i els utilitzi. M'agraden les fotos de la gent; sempre demano permís si vaig a compartir una foto dels meus amics. Tinc una zona privada per a fotos que no poden veure's/compartir-se sense el meu permís. Per al meu perfil acostumo a utilitzar una icona o avatar en lloc d'una foto. Sé que mai podré esborrar les fotos que estan a internet i que qualsevol pot utilitzar-les i veure-les. Tot i que no m'importa perquè escullo les meves fotos de forma conscient abans de penjar-les.
Hi ha algun canvi que vull fer en la meva activitat on-line? S/N – si és SÍ: què és? Necessites ajuda perquè les teves xarxes socials siguin més segures? Hi ha alguna cosa que et preocupi? Demana ajuda! Parla amb els teus amics o amb els adults de confiança. També pots trobar informació on-line, mira els ‘links’ en aquesta web(http://digitaldiscrimination.eu/pack/).

Com fer bons selfies?

Quan fas i comparteixes una foto hi ha molts factors que influencien sobre com es converteix en una bona imatge amb un impacte real a les xarxes socials. Les apps i els filtres per editar poden ajudar, però les imatges realment originals depenen de què i com fotografies. Per inspirar-te, fes-li un cop d’ull a aquest projecte on l’artista JR ha proposat que la gent li enviï selfies, que ha convertit en posters: http://www.insideoutproject.net/en/best-of
Quan fas fotos de tu mateix o d’altres, allò que marca la diferència és l’originalitat de la composició, el gest i el context. Què significa això? Bé, bàsicament tens moltes opcions sobre com fer una foto i quin text li afegeixes, i depèn del que triïs la imatge serà més o menys interessant.
És important tenir en compte que en cada retrat transmets emocions als altres. Pots fer que qui la vegi se senti una persona feliç, divertida, animada o trista, infeliç, enfadada… tot pot ser interessant, però necessites reflexionar sobre què vols transmetre.
Afegir text és una molt bona opció perquè la imatge destaqui més. Aquí tens alguns exemples fets amb Instagram: la foto 5 la foto 4 la foto 3 la foto 2 la foto 1
Al mateix temps és important recordar que qualsevol imatge que comparteixis a les xarxes socials mai es podrà esborrar. Sí, de debò, doncs la majoria de xarxes socials comparteixen les teves imatges molt ràpid, i una vegada les té algú ja no pots recuperar-les. Així doncs, has d’estar completament segur que no t’importa que qualsevol pugui veure la teva foto durant un llarg període de temps.
A més, en l’entorn on-line no hi ha barreres, i la teva foto pot arribar a milions de persones que no coneixes, i poden fer comentaris que t’agraden, però uns altres que no. Així doncs, si comparteixes per exemple una imatge sexy, assegura’t que no t’importa que qualsevol la pugui veure, doncs no tindràs cap control de per on circula. Abans de penjar-la, sempre pensa: si està a internet la podran veure els meus pares, els meus professors, els meus amics, i també tota la gent que ni tan sols conec i que em són completament aliens…
Per aquests motius és important que tinguis una imatge potent, on puguis afegir-li text i fins i tot emoticones. Un cor o una cara somrient o fins i tot enfadada afegida a una imatge que pengis dirà molt més que moltes paraules, però també et farà pensar en primer lloc sobre com et sents i convidarà als altres a sentir el mateix.
Si la foto inclou a altres persones, assegura’t que estan completament d’acord en què la comparteixis. En la majoria de xarxes socials pots escollir l’opció de compartir amb una persona, un grup específic o amb tothom que et segueix. Si la teva foto inclou a altra gent, és millor que els preguntis primer si els agrada que la comparteixis (potser no els agrada la foto o senzillament no volen que la vegi tothom).

Resum de la formació

Activitats escolars i extraescolars per a joves

Organitza: Pour la Solidarité Brusel.les, Bèlgica
Paraules clau: sensibilització, discriminació presencial i on-line, treball en grup, interculturalitat, immigració, diversitat, racisme, homofòbia, discriminació de gènere.
Introducció: La formació es va realitzar a Brussel·les amb 45 estudiants de secundària a través de tallers innovadors basats en la metodologia no formal i interactiva. L’objectiu era que els joves poguessin crear i difondre estratègies efectives per contrarestar l’homofòbia i la discriminació racista i de gènere a Facebook. El punt de partida va ser les percepcions dels participants amb especial èmfasi en les formes ocultes de la discriminació online.
Enfocament: Animar als joves a ser més reflexius i actius en relació al racisme i la discriminació en entorns reals i virtuals per convertir-se en ciutadans més informats, conscienciats i actius.
Objectius:
  • sensibilitzar als participants sobre la discriminació oculta on-line.
  • que els participants desenvolupin l’ús responsable d’internet.
  • encoratjar al fet que els participants es converteixin en usuaris actius de Facebook.
Activitats:
  • Presentació del projecte, introducció de la noció de la discriminació on-line, recerca d’una definició comunament acceptada sobre “discriminació”, debat sobre “Què és la discriminació”?
  • Producció de vídeo (utilitzant una càmera)
  • Escriure i realitzar un vídeo curt (utilitzant un telèfon mòbil)
  • Producció de vídeo, escriptura de guió i còmic.
Participants:
  • Grup 1: 24 estudiants de secundària de Les Marlères
  • Grup 2: 3 alumnes natius de secundària (edat 16-17; 1 noia, 2 nois)
  • Grup 3: 7 joves d’origen immigrant del barri d’Ixelles (edat 16-24)
  • Grup 4: 10 estudiants de l’European Communication School de famílies acomodades (edat 18-24; 9 noies, 1 noi)
  • Grup 5: 1 estudiant de l’INSAS (Institute national supérieur des arts du spectacle)

Formació per a educadors i joves

Organitza: CEPS Projectes Socials, Barcelona, Espanya
Paraules clau: treball amb joves, eines a les xarxes socials, bones pràctiques digitals, treball en grup.
Introducció: Educadors que treballen amb joves i que solen veure’s acaparats per l’ús de les noves tecnologies, la qual cosa comporta que no puguin integrar-les en la seva pràctica educativa. Aquesta falta de coneixement i confiança suposa una barrera per entendre com es relacionen els joves amb la tecnologia mòbil i, per tant, no poden prevenir problemes potencials.
Enfocament: Facilitar als educadors eines i informació sobre qüestions de discriminació i guia per a les bones pràctiques en el context de les xarxes socials on-line.
Objectius:
  • ajudar als educadors a treballar amb els joves en les bones pràctiques en el context on-line, i lluitar contra la discriminació off- i on-line
  • enfortir la confiança dels educadors sobre el seu coneixement i capacitats.
  • facilitar informació bàsica sobre perills específics on-line a les xarxes socials i com poden prevenir-se
  • explorar algunes activitats i eines de les xarxes socials que poden utilitzar-se amb els joves.
Activitats:
  • Sensibilitzar sobre contingut discriminatori on-line: Recopilar material amb llenguatge discriminatori, missatges racistes, estereotips i prejudicis oposats a les xarxes socials, i parlar off-line sobre com això es pot combatre amb eines on-line. Centrar-nos a aprendre a utilitzar hashtags/etiquetes de les xarxes, agregadors i diverses eines de control.
  • Produir material de referència: Utilitzar Facebook per implicar-se de forma creativa amb la producció o selecció de contingut en el panell de discussió sobre la discriminació on-line. Desenvolupar material pedagògic col·laboratiu de la seva experiència directa amb la discriminació on-line.
  • Ensenyar als joves un comportament social positiu on- i off-line: Combinar material de referència i exemples de bones pràctiques i com els joves poden prevenir, desafiar i lluitar contra la discriminació en entorns digitals.
  • Els formadors desenvolupen materials pedagògics per als membres del grup, amb clares indicacions sobre com participar, com contribuir al coneixement, quin tipus de contingut produir i com aquests entorns digitals dinàmics afecten a les relacions.
Participants: Professionals que treballen amb joves: professors, treballadors socials, educadors, assistents socials.

Formació per a joves

Organitza: CEPS Projectes Socials Barcelona, Espanya Paraules clau: joves, eines de les xarxes socials, bones pràctiques digitals, treball en grup, relacions, usuari actiu, pensament crític. Introducció: La formació va ser a La Ribera – Born, una àrea en procés de canvi en un període de gentrificació amb un alt nivell d’immigració. El grup de joves anava dels 14 als 18 anys. Encara que no estan en risc d’exclusió social, viuen amb aquesta realitat de forma quotidiana, i per a alguns el dia a dia és complex. Enfocament: Ensenyar als joves a pensar de forma crítica i conscient sobre la seva posició com a usuaris actius o passius a les xarxes socials. Desenvolupar els recursos dels participants i el seu coneixement per convertir-se en usuaris crítics i atents dels entorns digitals. Objectius:
  • explorar els tipus d’usuari a les xarxes, identificar quin tipus d’usuaris individuals hi ha. Categories: impulsiu, fan, actiu, passiu, exposat
  • enfortir la confiança dels joves sobre el seu coneixement i recursos
  • explorar la participació creativa a Facebook i formes de combatre la discriminació on-line
  • explorar la difusió audiovisual i on-line
Activitats:
  • Utilitzar Facebook, Twitter, Instagram, Youtube i eines 2.0 per identificar i seguir contingut multimèdia on-line en pàgines web i llenguatge discriminatori, missatges racistes, estereotips i prejudicis. Aprendre a utilizar les etiquetes/hashtags de les xarxes, agregadors i diverses eines de control que poden utilitzar-se per a activitats educatives en el futur.
  • Utilitzar Facebook per implicar-se de forma creativa amb la producció o selecció de contingut en el panell de discussió sobre la discriminació on-line. desenvolupar material pedagògic col·laboratiu on tots els membres contribueixen amb la seva experiència directa sobre la discriminació on-line. Material que funcioni com a guia per a altres joves que puguin trobar-se en aquesta situació i disponible a la web (http://digitaldiscrimination.eu) i en el grup de Facebook per obrir un canal permanent que generi diàleg entre ells mateixos.
  • Fer esment de tots aquests conceptes relacionats amb l’actual situació d’Internet 2.0, la vulnerabilitat dels joves davant del contingut abusiu i discriminatori i, per sobre de tot, la possibilitat de ser part activa per prevenir i combatre la discriminació en entorns digitals de manera creativa i conscient.
Participants: Joves d’entre 14 i 17 anys.

Formació per a joves

Organitza: CIES Roma, Itàlia
Paraules clau: sensibilització, discriminació presencial i on-line, grup de treball, interculturalitat, immigració, diversitat, racisme, homofòbia, discriminació de gènere.
Introducció: La formació va tenir lloc a Roma amb diversos estudiants de secundària, nadius i immigrants, a través d’un taller innovador basat en metodologia no formal i interactiva. L’objectiu va ser que els joves poguessin crear i difondre estratègies efectives per contrarestar l’homofòbia i la discriminació racista i de gènere a Facebook. El punt de partida va ser les percepcions dels participants amb especial èmfasi en la diferència entre les formes ocultes i evidents de la discriminació on-line.
Enfocament: Animar als joves a ser més reflexius i actius en relació al racisme i la discriminació en entorns reals i virtuals per convertir-se en ciutadans més informats, conscienciats i actius.
Objectius:
  • Contribuir a la sensibilització dels participants a través d’una aproximació intercultural
  • Contribuir al fet que els participants desenvolupin un sentit de la responsabilitat per al seu ús d’internet, combinant la llibertat d’expressió i el respecte pels drets humans
  • Estimular la reflexió, sensibilitzar i augmentar la conscienciació sobre els riscos i els beneficis potencials de les xarxes socials.
  • Ajudar als participants a convertir-se en protagonistes actius i sensibilitzats per combatre la discriminació on-line.
Activitats: Fase I – Sensibilització: Mòdul 1 Presentació del projecte; activitats per trencar el gel i cohesionar el grup; introducció a la noció de discriminació a través de jocs interactius i grups de debat; mostrar casos i debatre diferents percepcions per part dels participants; recerca de continguts de discriminació on-line pels propis participants i parlar sobre els resultats; creació d’un perfil i un grup a Facebook. Fase II – Reacció i producció digital: Mòduls 2 i 3 Lliçó tradicional sobre diferents aproximacions de comunicació, comunicació on-line i discriminació; debat guiat en grup sobre els beneficis potencials i els riscos de les xarxes socials; treball en grup per dissenyar accions que s’enfrontin a la discriminació (selecció de temes, guió de vídeos…); producció de materials digitals. Fase III – Acció en Internet: Mòdul 4 Resposta i avaluació de tot el procés formatiu i divulgació del resultat final: estimular la reflexió sobre les activitats del taller, trobar les debilitats i fortaleses a través de jocs d’avaluació i un qüestionari, divulgació on-line dels resultats pels participants.
Participants 1: 21 alumnes de secundària (17 nois i 4 noies d’entre 16 i 17 anys) de l’Institut Cavour. Participants 2: 14 alumnes de secundària (tot noies d’entre 16 i 17 anys) de l’Institut Pertini-Falcone.

Formació per a joves

Organitza: Collage Arts Londres, Anglaterra
Paraules clau: joves, autodivulgació, discriminació subtil
Introducció: Procés exploratori realitzat amb 3 grups de joves del Collage Arts, bàsicament nois i noies d’entre 16 i 19 anys que viuen a Londres i que estan sota l’etiqueta NEET (sense treball, estudis ni formació) o tenen possibilitats d’estar-ho. L’organització va convertir el que és una etiqueta negativa (NEET) en un acrònim positiu utilitzant les paraules: Educar, Permetre, Enfortir i Transformar (que en anglès també formen les sigles NEET). Desenvolupem estratègies de forma creativa per identificar i afrontar de manera respectuosa aquesta etiqueta discriminatòria de múltiples formes, com la formació de líders de grups perquè eduquin als seus col·legues més joves. Enfocament: Explorar la identitat pròpia i de grup per sensibilitzar sobre les responsabilitats i riscos on- i off-line. Realçar el sentit d’empatia i desenvolupar una comprensió crítica sobre la discriminació evident i oculta. Aplicar els recursos apresos amb activitats pràctiques.
Objectius:
  • Sensibilitzar sobre les identitats “dins” i “fora”. Ser jo: Com em veig; Com em veu la meva família i els meus amics més propers; Com em veuen els altres.
  • Desenvolupar la conscienciació sobre el risc o el perill i el sentit de la responsabilitat de l’autodivulgació i la seguretat personal en contextos físics i virtuals. Ser amb tu: Com veig als meus col·legues off-line i on-line; Què els dic sobre mi en contextos on-line i off-line.
  • Desenvolupar l’empatia i la responsabilitat per al benestar dels altres. Ser conscient de la discriminació oculta: Identificar de forma visual o verbal la discriminació subtil i aprendre a desafiar-la.
  • Avaluació crítica dels tallers, selecció dels aspectes clau i aprendre què pot beneficiar als altres i comunicar aquests pensaments amb accions creatives. Ser creatius junts: Com podem compartir el nostre coneixement i experiència utilitzant la creativitat.
Activitats:
  • Preparació: Fer 18 fotos i pujar-les al Johari Window Frame Tool. Crear un blog en grup (veure la descripció de la formació per a més detalls d’aquesta activitat).
  • ‘Ser jo’ (1): Els participants porten i comparteixen un foto-collage d’ells mateixos.
  • ‘Ser amb tu’ (2): Els participants parlen sobre l’autodivulgació en el present context d’estar en un espai físic amb els seus amics. Fotografies davant el mirall o altres imatges que els reflecteixen.
  • ‘Ser conscient de la discriminació oculta’ (3): Els participants debaten les seves experiències amb els comentaris penjats que poden contenir discriminació subtil o no tan subtil. Reconeixen els posts on-line que limiten la mirada cap a certs “tipus” de persones o es tornen conscients de com determinades veus són silenciades.
  • Ser creatius junts’ (4): Els participants creen artefactes basats en els seus diccionaris de frases urbanes utilitzant qualsevol aspecte dels tallers.
Participants: 6-8 joves d’entre 16-24 anys. D’origen no blanc (BAME); 25% sense l’anglès com a llengua mare (ESOL); 10% ex-delinqüents, 10% sota tutela o que han estat en aquesta situació; el mateix nombre de noies i nois en grups mixts amb 2 formadors, 1 de cada gènere; 100% en grups separats per gènere amb formadors del mateix gènere dels participants; selecció de grups a través de vincles existents amb agències externes al seu entorn a anglaterra: Youth offending team; Supported housing; Leaving care team etc.
Organitza: PACT Foundation Balta i Slatina, Romania
Paraules clau: Joves, educació no formal, lluitar on- i off-line, ús responsable d’internet, empatia, grups discriminats, entendre com es percep la discriminació.
Introducció: La discriminació està molt estesa a Romania, encara que no és una prioritat en l’agenda pública i de les autoritats: la majoria de ciutadans prefereixen utilitzar un discurs políticament correcte en lloc de prendre mesures reals per combatre-la. Per exemple, segons les últimes enquestes oficials, més del 75% dels romanesos no votarien un president d’origen hongarès o gitano o amb una discapacitat física. Dos terços estan en contra de tenir un President d’una altra religió i la meitat no votaria a una dona. El curs de formació va anar més enllà del discurs políticament correcte, provocant als joves perquè s’expressessin de manera oberta al mateix temps que se’ls posava en la pell dels grups discriminats.
Enfocament: Entendre i examinar el concepte de discriminació més enllà de l’habitual discurs del políticament correcte que afirma que “la discriminació no és bona”. Desenvolupar l’ús responsable de les eines on-line, tant per a ús personal com professional, i produir material digital per combatre la discriminació.
Objectius:
  • Entendre les causes de la discriminació, com es difon, què significa i com percebre-la.
  • Identificar diferents formes de discriminació, centrant-nos en l’oculta
  • Desenvolupar els seus recursos per avaluar el contingut penjat a internet i com adaptar-ho segons les diverses plataformes
  • Aprendre a produir material digital per combatre la discriminació
Activitats: Cada curs va ser organitzat entorn de dues sessions de formació presencial que van durar un dia sencer, completat per diversos treballs on-line i una trobada per veure i debatre una pel·lícula tots junts. El grup va organitzar les projeccions i els debats posteriors de forma independent a nivell local sense la facilitació directa dels organitzadors del curs.
  • Reflexió i debat d’un estudi de cas imaginari des del punt de vista de tots els protagonistes representats
  • Debats guiats sobre què és la discriminació, com percebre-la i com es manifesta, utilitzant vídeos curts com a punt de partida
  • Preparar una història personal sobre una persona que pertany a un grup discriminat (feina individual)
  • En grups fer un collage sobre què significa la discriminació i com es pot combatre
  • Recerca on-line i presentació de formes ocultes de discriminar
  • Bolcar idees en petits grups sobre com internet pot utilitzar-se per al “bé” i el “mal”
  • Presentació d’eines on-line i posada en pràctica d’algunes d’elles
  • Encàrrecs de produir material digital amb l’objectiu d’expressar-se un mateix i combatre la discriminació
Depenent de l’experiència prèvia dels participants, vam facilitar més contingut d’alguns temes i fins i tot a Balta vam introduir-ne un de nou sobre educació emocional (diferenciar correctament entre pensaments, emocions i accions i la manera en què estan connectats).
Participants: Dos grups de joves d’entre 15 i 21 anys; 1) el petit poble de Slatina 2) el poble de Balta. Els joves eren estudiants de secundària o universitaris. A Slatina van treballar amb grups desfavorits i van desenvolupar iniciatives. A Balta els joves tenien poques oportunitats, no només en termes d’accés a activitats extraescolars, sinó també a l’educació social i on-line.

Batch40Nella sezione “Materiali” abbiamo inserito una serie di spunti destinati a giovani, genitori e figure professionali che sono a contatto con i giovani; tali spunti possono essere utilizzati a scopo di sensibilizzazione in materia di tecnologia, sicurezza, discriminazione digitale ed empatia. Le finalità sono molteplici: far sì che i giovani (e gli adulti) diventino utenti digitali attivi e responsabili, effettuare una valutazione e riflettere in merito all’uso che i giovani fanno della tecnologia e, infine, apportare cambiamenti, contrastare e combattere la discriminazione digitale.
Le “Risorse per i genitori/figure di riferimento” sono destinate a coloro che rappresentano figure di riferimento per i giovani, il cui know-how digitale è spesso scarso. La funzione principale delle risorse è quindi quella di contribuire ad aumentare la sicurezza in sé stessi in tali figure di riferimento, sicurezza indispensabile ad avviare con i giovani un dialogo sull’utilizzo responsabile e sicuro dei Siti Social Network (SNS). Si tratta di spunti finalizzati a incoraggiare comportamenti riflessivi e attivi sul buon uso della tecnologia.
Le “Risorse per gli educatori” consistono in una serie di attività educative utilizzabili con gruppi recentemente formati o già consolidati, al fine di sviluppare e mantenere il dialogo sulla discriminazione online. Questi spunti possono essere utilizzati come punto di partenza per la produzione di un blog o di un poster.
Il “Test di sicurezza online” è finalizzato a stimolare nei giovani l’autoriflessione, sviluppare empatia e fornire spunti su come diventare utenti SNS attivi e responsabili.
Le “Schede riassuntive del training” consistono in un riepilogo delle sessioni pilota realizzate con i giovani e gli educatori, le quali hanno avuto luogo in 5 Paesi UE nel corso del 2013/2014. Le sessioni pilota sono state messe in atto nell’ambito del progetto ICUD, a cura di 5 diverse ONG. Queste schede permettono di visualizzare in maniera immediata quanto realizzato; inoltre, forniscono agli adulti spunti interessanti sul modo di affrontare il tema della discriminazione digitale. Le schede si basano sui “Training outline forms”, vale a dire i “Moduli riassuntivi del training”, destinati soprattutto a educatori, trainer e insegnanti e disponibili esclusivamente in inglese all’interno del kit online.

Risorse genitori/figure di riferimento

Non occorre essere esperti di Internet per aiutare i giovani a prendere coscienza del fenomeno della discriminazione digitale e sviluppare empatia. Avete a disposizione tutta l’esperienza e gli strumenti necessari per sostenere i giovani ed aiutarli a diventare utenti attivi, responsabili ed empatici di questo tipo di tecnologia. Se è vero che i giovani infatti hanno significativa esperienza in materia di tecnologia, gli adulti hanno abilità sociali basate sulle esperienze di vita che spesso mancano agli adolescenti. Insieme, è possibile iniziare a parlare di Internet e discriminazione digitale, nonché sviluppare un dialogo aperto e improntato alla riflessione, che aiuti i giovani a sviluppare abilità sociali utili ad affrontare sfide sia online sia off-line.
Accertarsi di trovare il momento e lo spazio giusti per condividere le vostre idee ed esperienze senza distrazioni, dando ai giovani la possibilità di ascoltare attentamente. Fate attenzione al linguaggio del corpo, ad emozioni nascoste che i giovani potrebbero non essere in grado di esprimere verbalmente poiché spesso manca loro un vocabolario adeguato.
Avete visto video/immagini divertenti ultimamente? Guardate insieme il video o le immagini e poi discutete del sito web che state visitando e, più in dettaglio, del video/immagine specifici, sviluppando i seguenti punti: come i giovani sono entrati in contatto con il video/immagine (chi li ha condivisi con loro), da dove proviene il video/immagine (Paese, città), come è stato realizzato il video/immagine (telefono cellulare, apparecchiature professionali, webcam…) e quando (si tratta di un prodotto recente?). Analizzate le caratteristiche del video/immagine: i commenti lasciati, le condivisioni, i “Mi piace”. Se non siete sicuri di sapere in cosa consistano queste caratteristiche, chiedete ai giovani stessi di spiegarvelo. Interessatevi al funzionamento del sito e ponete loro dei quesiti (questa funzione a cosa serve? I tuoi amici vedono questo commento? Chi altro può visualizzarlo?)
Quali sono i video o le immagini più tristi, o che rimandano un sentimento di infelicità o disperazione, che avete visto? Ripetere l’operazione di visione e discussione di cui sopra. Come pensate che si senta questa persona? Trovate giusto che qualcuno si trovi in questa situazione? Perché si sta verificando questo? Questa persona merita di essere trattata così? (Riflessione: pensate che alcune persone siano più importanti/migliori di altre?). Cosa può fare il personaggio/la persona per porre fine a questa situazione? Come pensate si senta questa persona nel sapere che altre persone la vedono in questa condizione? Conoscete qualcuno che si sia trovato in una condizione simile? Cosa è successo? Come è stata gestita la situazione? Queste persone pensano che avrebbero potuto agire diversamente?
Come vi sentireste al loro posto? Cosa fareste? Ci sono foto/video che non vi piacciono o che, se i vostri amici li vedessero, vi metterebbero in imbarazzo? Come vi sentireste se questi video o queste foto venissero fatti circolare su internet? Guardate le foto e le immagini e mettete a confronto l’abbigliamento/il trucco/gli hobby che i giovani amavano qualche anno fa con ciò che apprezzano ora e con i loro interessi odierni e chiedete: notate qualche cambiamento? Voi siete la stessa persona che compare nella foto? Con gli stessi interessi?
Articolate le vostre emozioni: parlate di come vi sentite o vi siete sentiti in relazione ad azioni di altri e di come gli altri potrebbero sentirsi. Iniziate a costruire un vocabolario dei sentimenti e delle emozioni.

Risorse per gli educatori

Obiettivo: incrementare l’alfabetizzazione emotiva (linguaggio del corpo e vocabolario) e l’empatia, al fine di prevenire qualsiasi forma di discriminazione digitale. Utilizzare esempi tratti da internet e i social network ove possibile.
Attività offline: Lo Specchio Parte 1: Come ci vediamo l’un l’altro? I partecipanti vengono suddivisi in coppie, ciascuno dei due guarda l’altro in faccia: la Persona A imita le azioni della persona B. Cambio: ora B imita le azioni di A. Riflessione: è stato difficile? Cosa hai provato? Cosa ti ha messo più/meno a disagio?
In piccoli gruppi, selezionare una serie di ritratti che esprimano diverse emozioni (potete cercare online o su diverse riviste) e condividerli con il resto del gruppo; individuare le emozioni provate e decidere l’immagine che meglio rappresenta ogni emozione. Step successivo: un partecipante imita le emozioni nelle foto e altri tentano di individuare le emozioni corrispondenti.
Riflessione: pensate a un momento in cui avete provato una di queste emozioni. Prima di condividere questa riflessione, pensa se ti fa piacere condividerla con il tuo partner e con il resto del gruppo.
Parte 2: Come presentiamo gli altri e noi stessi? Dividetevi in gruppi da 3 persone: narratore, ascoltatore e osservatore. Spiegate la situazione/storia ai partner, specificando cosa è successo, chi erano le persone coinvolte, se avete risolto la situazione e come. I partner devono ascoltare con attenzione e attivamente (senza interrompere); guardate il partner negli occhi, non interrompete, prestate attenzione al linguaggio del corpo del partner. Individuate altre emozioni? In seguito, riportate la storia: l’osservatore fornirà un feedback circa quanto efficacemente e fedelmente avete riportato la storia. Ripetere in modo che ogni partecipante ricopra i 3 ruoli previsti. Spunti sulle emozioni da ritrarre: euforico, arrabbiato, depresso, contento, spaventato, preoccupato,felice, pieno di energia, stressato …
Sfida aggiuntiva: raccontate la storia del partner in prima persona a un gruppo più ampio: il partner mette avanti le mani e aiuta a raccontare la storia. È possibile utilizzare i video/le foto tratte dal Kit Antidiscriminazione (sezione “link” come esempi ‘(http://digitaldiscrimination.eu/pack/link/). Il gruppo ascolta la storia e alla fine i partecipanti cercano di indovinare quale emozione è stata descritta, quali gesti e quali caratteristiche del linguaggio del corpo hanno notato. Poi mettono a confronto le loro riflessioni e discutono dei motivi per cui hanno selezionato una specifica emozione.
Attività offline: Chiedere ai giovani di creare, a coppie, selfie con i propri telefoni cellulari o una fotocamera digitale, applicando quanto appreso sinora e, in seguito, di condividere i risultati e discutere degli stati d’animo provati in proposito. È possibile utilizzare la scheda delle risorse “Come produrre selfie fantastici” nella sezione dedicata ai materiali (http://digitaldiscrimination.eu/pack/) per suggerire quali immagini scattare di sé stessi e degli altri.
A seconda degli strumenti disponibili, tale attività può essere svolta su computer, telefoni cellulari o su carta (disegni, collage etc.). È un’ottima idea lasciare che siano i giovani a scegliere un social network su cui condividere i risultati (accertarsi che la maggior parte dei giovani vi abbia accesso) e cogliere l’opportunità per tentare di creare un gruppo chiuso o privato, in modo da permettere loro di visualizzare le opzioni di sicurezza e di condividere le limitazioni. Tuttavia, è una buona idea non condividere le immagini immediatamente, nel corso dell’attività, poiché i giovani spesso scoprono cosa è opportuno condividere e cosa no nel corso delle sessioni stesse. Le immagini dovrebbero essere condivise in classe su una piattaforma offline, quale, ad esempio, un semplice documento Word.
Obiettivo: incrementare l’alfabetizzazione emotiva (linguaggio del corpo e vocabolario) e l’empatia, al fine di prevenire qualsivoglia forma di discriminazione digitale. Ove possibile, occorre utilizzare strumenti digitali per mostrare gli esempi.
Parte 1) Attività offline: Sussurri In un gruppo: I partecipanti, seduti in un ampio cerchio, chiedono a un volontario di raccontare la propria storia e sussurrarla all’orecchio della persona seduta alla propria destra. La persona che ha appena ascoltato la storia sussurrata dovrà a sua volta sussurrarla al partecipante seduto alla propria destra. Continuare sino a quando tutti hanno ascoltato la storia. Infine, l’ultimo partecipante ad avere ascoltato la storia ripete ciò che ha appena udito e lo confronta con quanto narrato dallo studente che per primo ha raccontato la storia. I partecipanti confrontano la narrazione finale e quella originale e individuano le differenze.
Riflessione: a) fatti: Come si sono modificate le storie nel racconto? Es.: le persone tendono a ricordare i dettagli, riempire i vuoti per rendere una storia più credibile o più simile a quella che pensano dovrebbe essere; le persone esagerano per rendere una storia più divertente o più interessante di quanto sia in realtà. Cosa influenza il modo in cui ascoltiamo e interpretiamo le informazioni? Come le nostre esperienze e i nostri interessi influiscono sulle nostre prospettive? Ci sono momenti in cui le persone sentono diverse interpretazioni della stessa storia e iniziano a chiedersi quale interpretazione è quella giusta? Se tutti vedono e ascoltano le cose in maniera diversa. come facciamo a stabilire quando una storia è corretta?
b) sentimenti: Come abbiamo reagito ai cambiamenti apportati alle storie? Confrontare i sentimenti della persona che ha raccontato inizialmente la storia con quelli del resto del gruppo. Cosa sarebbe successo se si fosse trattato di una storia personale e il significato fosse stato modificato?
c) conseguenze: I partecipanti sarebbero disposti a condividere le storie raccontate nel corso della sessione online? Se sì, con chi? Pensano che un’altra persona comprenderebbe appieno l’intera storia? C’è il rischio di una errata interpretazione?
Parte 2) Attività online: Questa attività può essere svolta anche offline, su supporto cartaceo, ma deve includere chiari riferimenti ai social media. Prima di iniziare, chiedere quali social media usano i partecipanti e stabilire se ci sono altri social media che, come Twitter, pongono un limite al numero di caratteri. Lasciare che siano i giovani a dirvi cosa fanno di solito e che scoprano da soli quali sono gli aspetti da mettere in discussione.
Scrivere un tweet: Step 1) Ridurre una storia a 140 caratteri. È facile o difficile? Quanto? La storia è chiara o ambigua? Step 2) Trovare un’immagine da postare congiuntamente alla storia. La storia è cambiata? Cosa manca? È ancora possibile dire quali emozioni sono collegate alla storia? Step 3) Qualcun altro ritwitta la storia e aggiunge un commento. Ciò ha contribuito a modificare il messaggio originale? Riflessione: Quali sono le somiglianze e quali le differenze tra le storie raccontate face-to-face e quelle raccontate online? Discuterne dapprima in piccoli gruppi, poi fornire un feedback in presenza di tutti i gruppi.
Obiettivo: accrescere l’autoconsapevolezza evidenziare i messaggi nascosti nelle immagini che condividiamo e riceviamo online.
Preparazione: Leggere le sezioni “introduzione”, “discriminazione digitale” e “utente” del presente kit, al fine di precisare il linguaggio utilizzato con riferimento ai soggetti. Esplorare la sezione “link”, che contiene molti video, articoli e immagini che potete utilizzare per esemplificare i punti principali di questa sessione.
Attività offline, parte 1: Che immagine hai di te stesso? Ai giovani è richiesto di scattare 18 fotografie specifiche di sé stessi (con il telefonino o con una macchina fotografica). Dovrebbe trattarsi di immagini che i singoli partecipanti desiderano condividere con il resto del gruppo.
  • 8 foto che mi ritraggono in situazioni quotidiane, come la scuola/casa/famiglia e con gli amici/animali domestici/in situazioni d’apprendimento/di gioco/di relax
  • 8 foto di me stesso come mi vedono gli altri. I partecipanti chiedono ai loro amici/alla loro famiglia di parlare di un loro aspetto. Es.: i miei genitori 8o figure equivalenti) pensano che sia bravo a gestire il denaro; il mio amico pensa che io sia l’anima della festa.
  • 1 foto (riprodotta 8 volte) una foto della mia immagine riflessa in uno specchio o su un’altra superficie
  • 1 foto (riprodotta 8 volte) che ritrae la mia ombra, solo la mia silhouette
I partecipanti inseriscono queste foto nelle cornici di Johari’s Window Frame (online o su supporto cartaceo)
#AB
1 Chi sono. Immagini e informazioni che mi fa piacere condividere con altri Chi gli altri pensano che sia; cosa pensano di me.
2 Informazioni su di me sconosciute o nascoste; informazioni o immagini che nascondo agli altriSconosciute a me o ad altri.
Azione: A coppie, i partecipanti discutono aspetti/immagini della propria identità che in precedenza conoscevano/non conoscevano. Chiedere ai partecipanti di confrontare quest’ultimo elemento con la condivisione di informazioni e immagini online vs nella vita reale: Ci sono immagini che condividerei/non condividerei? Potete utilizzare la risorsa “Come produrre selfie fantastici” nella sezione “materiali” (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).
Attività offline, parte 2: Cos’è uno stereotipo? Spiegare cos’è uno stereotipo e fornire alcuni esempi da includere nell’attività, es. stereotipi riferiti alla razza/culturali/religiosi/di genere/di età. I partecipanti discutono di come la loro finestra sia conforme o meno agli stereotipi di cui sono consci presenti nei media mainstream e online. Quali sono gli elementi positivi dell’immaginario che i media condividono e come si differenziano dalle idee e dalle immagini negative?
Azione: I partecipanti producono un collage collaborativo che mette in discussione gli stereotipi che hanno identificato, utilizzando le proprie immagini quali buon esempio. (Quest’ultimo elemento dovrebbe essere limitato a 2 contributi a persona) Riflessione: Discutere ciascun elemento del collage: come mette in discussione gli stereotipi? C’è qualche stereotipo che non è stato incluso nel collage? Come potrebbe essere utilizzato questo collage? I partecipanti hanno messo in discussione le proprie percezioni e idee? Ci sono temi o idee che risultano trasversali agli stereotipi?
Attività online: Divisi in piccoli gruppi, i partecipanti scelgono una celebrità o un gruppo su cui effettuare ricerche. L’obiettivo è quello di trovare e analizzare gli account social media e la presenza online di tali celebrità o gruppi. In quali prodotti e quali cause si identificano queste celebrità? Sono prodotti e cause positivi o negativi? Vengono pagate dagli sponsor o sono pagati da aziende per sponsorizzare i loro prodotti? Condividono “selfie”? Cosa promuovono o vendono ai follower queste immagini? C’è un tema a cui i prodotti sono riconducibili? Produrre una Johari Window utilizzando la loro ricerca. I partecipanti presentano i risultati della loro ricerca al gruppo.
Riflessione: Discutere prima in piccoli gruppi e poi fornire un feedback collettivamente. Quali sono i messaggi e le associazioni palesi e nascosti connessi alle immagini e ai contenuti che riceviamo e inviamo? Ogni giorno prendiamo decisioni e ci formiamo delle opinioni sugli individui, le organizzazioni e i prodotti. Come veniamo influenzati e informati online? Quali sono le associazioni immediate, gli stereotipi e le discriminazioni che ci fanno collegare determinate persone, immagini e contenuti?
Obiettivo: accrescere la consapevolezza in merito a “utenti passivi, attivi e reattivi”? e a quanto possiamo contribuire alla discriminazione digitale senza volerlo, condividendo materiali senza porci domande o riflettere ed essendo semplicemente utenti passivi, oppure diventandone vittime. Preparazione: Leggere le sezioni “introduzione”, “discriminazione digitale” e “utente” del presente kit, al fine di precisare il linguaggio utilizzato con riferimento ai soggetti. Esplorare la sezione “link”, che contiene molti video, articoli e immagini che potete utilizzare per esemplificare i punti principali di questa sessione. Parte 1) Attività offline: MI PIACE / NON MI PIACE / DIPENDE Mettete tre pezzi di carta contenenti le parole MI PIACE, NON MI PIACE, DIPENDE in posti diversi. Leggete le frasi e chiedete ai partecipanti di posizionarsi all’interno della stanza in un determinato luogo a seconda se sono d’accordo, non sono d’accordo o non sono sicuri della loro opinione in merito alla frase. Utilizzare le seguenti frasi come punto di partenza. Introdurre esempi meno ovvi e utilizzare materiali visivi. Creare frasi pertinenti al gruppo e lasciare che i partecipanti producano a loro volta delle frasi. Mi piace utilizzare i social network per tenermi in contatto con i miei amici. Accetto tutte le richieste di amicizia. Più amici ho, meglio è! Controllo in continuazione il telefonino per vedere se ho ricevuto messaggi. Quando i miei amici mi stanno dicendo qualcosa di importante, spengo il telefonino. Taggo i miei amici nelle foto senza prima chiedere loro il permesso. Clicco il tasto “mi piace” o condivido delle immagini o dei testi senza prima averli letti attentamente. Escludo i miei amici da chat o gruppi. Posto commenti negativi sui miei amici, amici dei miei amici, estranei. Faccio supposizioni sulle persone in base ai gruppi cui appartengono. Clicco il tasto “mi piace” e condivido battute che prendono in giro alcune persone (a causa del genere, della razza, della religione, dell’orientamento sessuale, dei vestiti, della conformazione fisica, delle loro abilità fisiche o mentali). Leggete frasi o mostrate immagini che implicano una dichiarazione e lasciate ai partecipanti il tempo necessario per posizionarsi. Durante l’attività, chiedete a diversi volontari collocati in diverse posizioni di spiegare la loro scelta. Date loro la possibilità di cambiare posizione quando si passa da una frase all’altra.
Riflessione post-attività: Cosa avete provato nel “prendere posizione” in merito ad alcune frasi? Ci sono stati argomenti su cui eravate indecisi? Di che informazioni avreste avuto bisogno per farvi un’opinione? Come vi siete sentiti quando avete visto che gli altri assumevano posizioni completamente diverse dalle vostre? Ci sono state delle opinioni che vi hanno sorpreso? C’è stata una posizione in cui siete stati chiaramente una minoranza? Avete mai pensato di cambiare la vostra posizione per conformarvi alla maggioranza? Pensate che le persone a volte fingano di essere d’accordo con altre persone? Che benefici ne potrebbero trarre? Questa attività può risultare simile a quello che succede sui social network e al vostro comportamento quando cliccate il tasto “mi piace”? Tendete a dirvi subito d’accordo o fate delle ricerche e riflettete su frasi, immagini, post e commenti?
Parte 2) Attività offline: Leggete le definizioni contenute nella sezione “utenti” di questo kit (http://digitaldiscrimination/pack/). Chiedete ai partecipanti di riflettere e discutere sui seguenti punti: Che tipo di “utente” sono? Che tipo di utente voglio essere? Che passi devo compiere?
Approfondimento: creare empatia e mettere in discussione il comportamento del gruppo: Ho dei pregiudizi nei confronti di certi gruppi di persone? Se sì, quali? Perché penso di non avere pregiudizi? Quali tra i pregiudizi che ho sono accettati nel mio gruppo? Ritengo personalmente di dover cambiare? Se sì, perché? Difendo apertamente gli altri, quando vedo che vengono trattati ingiustamente? Qualcuno mi ha mai difeso apertamente? Perché penso di non avere apertamente difeso qualcuno? Cosa posso fare per agire più apertamente in merito ai problemi della discriminazione digitale? Che benefici trarrei dal difendere gli altri apertamente? Che benefici trarrebbero gli altri se li difendessi apertamente? Solitamente, mi conformo al gruppo? Sono mai stato vittima dei bulli? Conosco qualcuno che è stato vittima dei bulli?
Parte 3) Attività online / Prossimi passi: I partecipanti individuano uno o due voci o atteggiamenti che ciascuno vuole mettere in discussione o cambiare. Potete fare riferimento alla risorsa “Fare la differenza” nella sezione “materiali” (http://digitaldiscrimination.eu/pack/), dove troverete spunti per un’attività incentrata sulla creazione di una campagna online e su come diventare utenti “attivi e reattivi”.
Obiettivo: accrescere la consapevolezza in merito a forme palesi e celate di discriminazione e a quanto possiamo contribuire alla discriminazione digitale senza volerlo, condividendo materiali senza porci domande o riflettere ed essendo semplicemente utenti passivi, oppure diventandone vittime.
Preparazione: Leggere le sezioni “introduzione”, “discriminazione digitale” e “utente” del presente kit, al fine di precisare il linguaggio utilizzato con riferimento ai soggetti. Esplorare la sezione “link”, che contiene molti video, articoli e immagini che potete utilizzare per esemplificare i punti principali di questa sessione.
Parte 1) Attività offline: Mostrare immagini velocemente per lasciare emergere le prime impressioni e sentimenti (simulare l’effetto dei contenuti visualizzati online).
Riflessione: Quali sono i sentimenti in generale che emergono da questi contenuti? Quindi, mostrare nuovamente le immagini e discutete ciascuna di essa in profondità, per scoprire diverse percezioni in merito a forme più o meno nascoste di discriminazione online. Discutete gli usi discriminatori di immagini e commenti. Esempi di domande: Cosa mostrano l’immagine e il linguaggio utilizzato? Di chi si sente la voce? Chi è il destinatario? Qual è il messaggio? Ci sono altri messaggi, riferimenti o immagini a cui questo si riferisce? Quali sono? Quali sono i collegamenti che voi fate/che altri potrebbero fare? Penso ai messaggi e al linguaggio negativi che ricevo sulle persone attraverso la pubblicità, la televisione, i film, la musica e i video game?
Parte 2) Attività online:
  • Discutete con il gruppo: hanno mai trovato contenuti discriminatori online?
  • I partecipanti effettuando ricerche online in piccoli gruppi per trovare contenuti discriminatori palesi. Date loro 5 minuti.
  • Rivedete e discutete brevemente i contenuti trovati con l’intero gruppo.
  • Chiedete loro di trovare contenuti discriminatori o offensivi nelle pubblicità. Date loro 5 minuti.
  • Discutete e rivedete il tutto nuovamente. Controllate se tutti sono d’accordo sui contenuti che trovano discriminatori.
  • Se non sono d’accordo, chiedetene il motivo.
  • Mostrate immagini, testi o post sui social network contenenti forme sottili di discriminazione (battute, messaggi impliciti e nascosti sui ruoli legati al genere o alla razza, etc.) È possibile trovarne degli esempi nella pagina “link” del presente kit.
  • Discutere i contenuti e le implicazioni. Leggete le definizioni di “discriminazione palese e nascosta” contenute in questo kit. Chiedere al gruppo di individuarne alcune per ciascuna categoria.
Discutete con il gruppo: ci sono immagini/ contenuti che hanno avuto un impatto particolarmente forte su individui o gruppi? ci sono immagini o contenuti che sono stati più difficili da individuare rispetto ad altri? Se sì, quali sono e in che modo? Ci sono immagini che, anche se non direttamente discriminatorie contro di me, penso possano essere discriminatorie nei confronti di altri? Come mi sentirei se questo post prendesse a bersaglio un membro della mia famiglia/il mio migliore amico/qualcuno a scuola/nella mia comunità? Qual è il valore di stare più attenti alla discriminazione online nascosta?
Se il gruppo trova difficile afferrare i concetti, fate un passo indietro e discutete i concetti base di identità, stereotipi e come costruire un’immagine. È possibile fare riferimento alla risorsa “3) Immagine di sé, identità online e stereotipi per trarne spunto.
Obiettivi: mettere in discussione la discriminazione digitale e fornire strumenti per contrastare attivamente la discriminazione online diventando utenti attivi e reattivi.
Preparazione: Leggere le sezioni “introduzione”, “discriminazione digitale” e “utente” del presente kit, al fine di precisare il linguaggio utilizzato con riferimento ai soggetti. Esplorare la sezione “link”, che contiene molti video, articoli e immagini che potete utilizzare per esemplificare i punti principali di questa sessione.
Attività: Challenger
Parte 1) Attività offline:
In piccoli gruppi, i partecipanti effettuano un brainstorming su quali tipi di discriminazione sono presenti e in che modo possiamo metterli in discussione e combatterli online. Incoraggiare i partecipanti a passare da idee realistiche in scala ridotta a scenari più ampi e aperti.
Parte 2) Ricerche online:
In piccoli gruppi, cercare esempi e siti web contenenti campagne contro la discriminazione o a favore dell’inclusione portate avanti da diversi attori: aziende, ONG, singoli etc. Discutete con l’intero gruppo circa le somiglianze e differenze nei metodi utilizzati per mettere in discussione e combattere la discriminazione. (Fare riferimento alla pagina dei “link” nel presente kit)
Riflessione: Come posso essere al sicuro online, tenere al sicuro gli altri e mettere in discussione la discriminazione digitale? I partecipanti lavorano in piccoli gruppi per sviluppare un messaggio relativo a un argomento in merito al quale nutrono sentimenti molto forti. I partecipanti presentano le loro idee al gruppo. Il gruppo fornisce un feedback in merito a cosa pensano funzioni bene e perché e a cosa potrebbe essere migliorato e perché. Discutete con l’intero gruppo in che modo possono essere diffusi i risultati della loro ricerca, dei loro progetti e strumenti perché i loro coetanei ne traggano beneficio e come misurerebbero il successo della loro campagna.
Parte 3) Azione online: con un telefonino o una fotocamera digitale, produrre un breve video “attivista”. Chiedere ai giovani, suddivisi in piccoli gruppi, di scegliere un argomento positivo su cui organizzare una campagna. Fornire alcune alternative in merito ai soggetti e mostrare prima alcuni esempi. Esistono diverse campagne anti-bullismo o anti-discriminazione: se ne possono trovare alcuni esempi nella pagina dei link (http://digitaldiscrimination/pack/) e visionare alcune campagne video prodotte da altri studenti sul canale youtube dedicato al progetto ICUD (https://www.youtube.com/channel/UCBjPoHs4FOEwY_pmEbMUhMQ/videos)
Una volta prodotto un breve video di circa 3 minuti, chiedere agli studenti di caricare il video su un canale youtube da voi precedentemente creato. Controllare le opzioni “privacy” precedentemente e accertatevi che tutti i video siano impostati su “privato”. Mentre caricate i video, spiegate agli studenti l’importanza di verificare e impostare correttamente le opzioni sulla privacy in un momento precedente. Dite loro cosa avete fatto per evitare che tutti vedano i video. Chiedere ai partecipanti se hanno un proprio canale e cosa ci fanno solitamente. Consentite agli studenti di esplorare insieme. Potete usare anche un altro social network come “Vimeo” o “Instangram”. (Se non avete accesso a Internet, potete usare uno strumento di video editing o delle foto e una semplice slide Power Point in formato “Mostra”).
Una volta caricati i video, editateli insieme. Aggiungere musica, testi e didascalie. Discussione: cosa cambia quando vengono modificati i testi o la musica? Verificare le altre risorse presenti in questo kit anti-discriminazione se si desidera proseguire: creazione di immagini di sé, di identità online, problemi e buone pratiche sui social network e online.

‘TEST: Essere al sicuro, proteggere gli altri’

1. SICUREZZA ONLINE
A. Ho una password uguale per tutti i siti B. Password difficile
Uso il mio nome e cognome come password su tutti i miei siti. La meva contrasenya és una barreja de majúscules
La mia password contiene lettere maiuscole e minuscole simboli e numeri. Non uso parole che si trovano nel dizionario. Uso una password diversa per ogni sito che utilizzo. Non condivido la mia password con nessuno.
2. QUANTI AMICI “VIRTUALI”?
A. Solo un po' di vecchi amici B. Sono famoso/a nel mondo virtuale
I miei amici online sono anche miei amici nella vita reale. So chi sono e li ho incontrati nella vita reale. Ho così tanti amici virtuali che non ricordo neppure quanti siano. Non li conosco tutti personalmente e di alcuni di loro non so nulla. Potrebbero essere qualsiasi persona. Le persone mi contattano in continuazione. Accetto l'amicizia di tutti e do loro accesso ai miei contenuti online.
3. TEMPI DI ROSPOSTA
A. Immediatamente B. Ti contatto quando ho tempo
Digito molto velocemente se gli amici mi spediscono un messaggio/un'immagine/un commento rispondo immediatamente. Magari non ho letto o capito perfettamente cosa hanno condiviso con me
ma sicuramente rispondo velocemente sono un fulmine!
Mi piace rispondere quando ho tempo voglio capire quello che gli amici hanno condiviso con me e rifletterci su. Dopo tutto
se mi hanno dedicato il loro tempo mettendosi in contatto con me è giusto che io rifletta prima di rispondere.
Un’immagine racconta più di mille parole 4.UN’IMMAGINE RACCONTA PIÙ DI MILLE PAROLA
A. Mostra e racconta B. Non voglio mostrare la mia
Voglio che tutti sappiano cosa ho fatto dove
e con chi. Voglio anche condividere con tutti ogni singola foto che faccio a chiunque. Non chiedo permesso. Le persone sapevano cosa avrei fatto con quella foto quando l'ho scattata. Se i miei amici fossero stati lì con me anche loro avrebbero voluto dirlo a tutti. Mi piacciono i selfies e ne posto sempre qualcuno. Non mi interessa il fatto che chiunque li possa vedere e utilizzare.
Mi piacciono le foto delle persone ma chiedo sempre permesso ai miei amici prima di condividere una foto dove ci sono anche loro. Ho selezionato un'impostazione della privacy che non consente di visualizzare/condividere immagini senza il mio consenso. Di solito uso un'icona o un avatar invece di una foto per il mio profilo. So che non è possibile cancellare le foto pubblicate online e che tutti possono vederle e utilizzarle. Non mi importa tanto scelgo accuratamente le mie foto prima di postarle.
C’è qualcosa della mia attività online che vorrei cambiare? C’è qualcosa che posso fare immediatamente? SI’/NO se sì, cosa? Hai bisogno di aiuto per rendere più sicure le tue reti social? C’è qualcosa che non ti fa sentire al sicuro? Chiedi aiuto! Parlane con un amico o un adulto di cui ti fidi. Puoi trovare maggiori informazioni su questo sito web (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).

Come produrre selfie fantastici

Quando scattiamo e condividiamo una foto, ci sono molti fattori che influiscono sul modo in cui quest’ultima può diventare una bella immagine, con un impatto reale sui social network. Le app e i filtri che ci permettono di modificarla possono aiutarci, ma le immagini realmente originali dipendono da cosa si è scelto di fotografare e da come si è scelto di farlo. Per trovare ispirazione, potete dare un’occhiata a questo progetto, in cui l’artista JR invita tutti a inviare un selfie che ha poi convertito in poster : http://www.insideoutproject.net/en/best-of
Quando si scatta una foto di sé stessi o di altri, ciò che fa la differenza è l’originalità della composizione, la posa e il contesto. Cosa significa tutto ciò? Fondamentalmente, che ci sono molte alternative in merito a come scattare la foto e sul tipo di testo da abbinarvi; a seconda di cosa sceglierete, l’immagine risulterà più o meno interessante.
E’ importante considerare che con ogni ritratto si comunicano emozioni agli altri. Potete decidere di mostrarle e mostrare una persona felice, divertente e simpatica, oppure triste, infelice e arrabbiata. Entrambe le alternative possono essere interessanti, ma occorre pensare a cosa vogliamo trasmettere.
L’aggiunta di un testo è un ottimo modo per rendere un’immagine più rilevante. Ecco alcuni esempi elaborati con instangram:
la foto 5 la foto 4 la foto 3 la foto 2 la foto 1
Al tempo stesso, è importante ricordare che ogni immagine che condividiamo sui social network potrebbe non essere mai cancellata. Infatti, la maggior parte dei social network consente di condividere immagini molto velocemente; una volta che si trovano sul “diario” di qualcuno, non è possibile rientrarne in possesso. E’ quindi fondamentale essere sicuri di desiderare che la nostra foto resti a disposizione di altri per un periodo di tempo molto lungo.
Inoltre, nel mondo online non ci sono barriere, e la nostra foto potrebbe raggiungere milioni di persone che nemmeno conosciamo e che potrebbero fare commenti che gradiamo, ma anche altri che ci risultano sgraditi. Quindi, se scegliamo di condividere, per esempio, un’immagine sexy, dobbiamo essere sicuri che non ci importi se altri la visualizzano per lungo tempo. Infatti, non abbiamo un reale controllo su quante persone tale foto potrebbe raggiungere e per quanto tempo. Pensiamoci bene: potrebbero vedere questa foto i miei genitori, i miei insegnanti, i miei amici, ma anche persone con cui non vado d’accordo e migliaia di completi sconosciuti …
Per tutti questi motivi, è ottimo avere un’immagine che dia l’impressione di forza e sicurezza, che è possibile creare aggiungendo un testo o anche emoticon. Uno smiley o un cuoricino, o anche una faccia arrabbiata aggiunta a un’immagine postata, può dire più di mille parole e vi consente di riflettere prima su come vi sentite. Ciò può anche incoraggiare altri a fare la stessa cosa.
Se la foto include altre persone, accertatevi che faccia loro piacere che la condividiate. La maggior parte dei social network consente di scegliere l’opzione di condivisione con una persona, un gruppo specifico o tutti i vostri amici o follower. Se la vostra foto comprende quindi altre persone, è sempre meglio chiedere prima se fa loro piacere che la condividiate (potrebbero non gradire la foto, o semplicemente non volere che tutti la vedano).

Schede Riassuntive Training – Kit antidiscriminazione

Attività scolastiche e extrascolastiche per i giovani


Organizzatore: Pour la Solidarité Brussels, Belgium

Parole-chiave/Tag: sensibilizzazione, discriminazione offline e online, lavoro di gruppo, intercultura, immigrazione, diversità, razzismo, omofobia, discriminazione di genere

Introduzione: La formazione si è svolta a Bruxelles e ha visto la partecipazione di 45 studenti di scuola secondaria, i quali hanno preso parte a laboratori innovativi basati su metodologie non formali e interattive. La finalità principale del laboratorio è stata quella di consentire ai giovani di creare e diffondere strategie efficaci per combattere l’omofobia e le discriminazioni di genere e di tipo etnico su Facebook. Si è partiti dalle percezione dei partecipanti, con un focus particolare in sulle forme nascoste di discriminazione online.
Focus: Incoraggiare i giovani a riflettere su sé stessi e ad assumere un ruolo attivo nella lotta al razzismo e alla discriminazione in contesti reali e virtuali, al fine di aiutarli a diventare cittadini informati, consapevoli e attivi.

Obiettivi:
  • sensibilizzare i partecipanti sul tema della discriminazione nascosta online
  • aiutare i partecipanti ad un uso responsabile della rete
  • aiutare i partecipanti a diventare utenti attivi di Facebook
Attività:
  • Presentazione del progetto, introduzione del concetto di discriminazione online, ricerca di una definizione di “discriminazione” comunemente accettata, dibattito sul tema generale: “Cos’è la discriminazione?”: visione di video interattivi, discussione guidata, brainstorming
  • Produzione video (utilizzando una videocamera)
  • Stesura e realizzazione di uno sketch, produzione del video (usando un telefono cellulare)
  • Produzione del video, sceneggiatura e fumetti
Partecipanti:
  • Gruppo 1: 24 studenti dell’istituto secondario “Les Marlères”
  • Gruppo 2: 3 studenti autoctoni di scuola secondaria (età: 16-17 anni; 1 ragazza e 2 ragazzi)
  • Gruppo 3: 7 giovani provenienti da famiglie migranti del quartiere di Ixelles (età: 16-24 anni)
  • Gruppo 4: 10 studenti diplomati presso la “European Communication School” , provenienti da famiglie di fascia di reddito alta (età: 18-24 anni; 9 ragazze, 1 ragazzo)
  • Gruppo 5: 1 studente dell’INSAS (institute national supérieur des arts du spectacle)

Formazione per educatori che lavorano con adolescenti e giovani adulti

Organizzatore: CEPS Projectes Socials, Barcellona, Spagna
Parole chiave/Tags: professionisti a contatto con i giovani, strumenti sui social network, buone pratiche digitali, lavoro di gruppo
Introduzione: Gli educatori che lavorano a contatto con gli adolescenti e i giovani adulti si sentono spesso sopraffatti dall’utilizzo delle nuove tecnologie; ne consegue un’incapacità di integrare tali tecnologie nella pratica educativa. Tale mancanza di conoscenza e sicurezza in sé stessi costituisce spesso un ostacolo rispetto alla comprensione di come i giovani gestiscono le proprie relazioni utilizzando dispositivi mobili, nonché alla prevenzione di eventuali situazioni problematiche.
Focus: Fornire agli educatori abilità e informazioni sulle tematiche inerenti la discriminazione e fornire loro linee guida per l’implementazione di buone pratiche nel contesto dei social network.
Obiettivi:
  • Sostenere gli educatori nel loro lavoro con i giovani relativo all’adozione di buone pratiche nei contesti online e ad affrontare il problema della discriminazione sia online sia offline
  • aiutare gli educatori ad acquisire maggiore sicurezza sulle proprie abilità e conoscenze
  • fornire informazioni di base su alcuni pericoli specifici legati all’utilizzo dei social network da parte dei giovani e su come poterli prevenire
  • esplorare alcuni strumenti e attività tipici dei social network che possono essere utilizzati con i giovani
Attività:
  • Sensibilizzazione sui contenuti discriminatori online: raccolta di materiali contenenti linguaggio discriminatorio, messaggi razzisti, stereotipi e pregiudizi trovati sui social network e discussione offline circa i modi di reagire a tali contenuti utilizzando strumenti online. Focus sull’apprendimento dell’uso di hashtag / etichette, aggregatori e vari altri strumenti di monitoraggio sui social media
  • Produzione di materiali di riferimento: produzione o selezione di contenuti in modo creativo nell’ambito del dibattito sulla discriminazione online tramite l’uso di Facebook; sviluppo congiunto di materiale educativo basato sulle esperienze dirette di discriminazione online
  • Come insegnare ai giovani ad assumere un corretto comportamento social online e offline: tramite materiali di riferimento e esempi di buone pratiche, aiutare i giovani a comprendere come possono prevenire, combattere la discriminazione ed opporsi ad essa nei contesti digitali
  • I trainer sviluppano materiali didattici per i membri del gruppo, con indicazioni chiare in merito a come partecipare, condividere le proprie conoscenze, quali tipi di contenuti produrre e sulle modalità in cui il contesto online dinamico può influire sulle relazioni.
Partecipanti: Professionisti a contatto con i giovani: insegnanti, operatori sociali, educatori, operatori di comunità, etc.

Formazione per adolescenti e giovani adulti

Organizzatore: CEPS Projectes Socials, Barcellona, Spagna
Parole chiave/Tag: giovani, strumenti social network, buone pratiche digitali, lavoro di gruppo, relazioni, utente attivo, pensiero critico
Introduzione: La formazione si è svolta a La Ribera – Born, una zona della città che presenta alcune criticità, in quanto teatro di un fenomeno di “gentrificazione” (vale a dire, il mutamento della struttura urbanistica e sociale di un quartiere per cui l’originale popolazione a reddito medio-basso che inizialmente abitava la zona viene sostituita da una popolazione a reddito medio e alto), con un alto tasso di immigrazione. I giovani provenienti da quest’area erano di età compresa tra i 14 e i 18 anni. Sebbene questi adolescenti non siano a rischio di esclusione, il dover convivere quotidianamente con tale realtà crea per alcuni di essi problematiche spesso complesse.
Focus: Insegnare ai giovani a pensare in maniera critica e consapevole rispetto alla propria posizione di utente attivo o passivo dei social network. Contribuire a sviluppare le abilità e le conoscenze dei partecipanti, per far sì che diventino utenti consapevoli e critici dei contesti digitali.
Obiettivi:
  • studiare le tipologie di utenti dei social network e individuare in quale tipologia di utente è possibile inscrivere i singoli partecipanti: “istigatori”, fan, utenti attivi, passivi, esposti
  • aiutare i giovani ad acquisire maggiore sicurezza rispetto alle proprie abilità e conoscenze
  • esplorare modalità di partecipazione attiva a Facebook e ideare modi di combattere la discriminazione online
  • studiare la viralità audiovisiva e online
Attività:
  • Utilizzo di strumenti Facebook, Twitter, Instagram, Youtube e 2.0 per poter individuare e seguire siti web a contenuto multimediale contenenti un linguaggio discriminatorio, messaggi razzisti, cliché, stereotipi e pregiudizi. Apprendimento dell’utilizzo di hashtag / etichette, aggregatori e vari altri strumenti di monitoraggio sui social media, che potrebbero essere utilizzati in futuro per attività educative
  • Produzione di materiali o selezione di contenuti in modo creativo nell’ambito del dibattito sulla discriminazione online tramite l’uso di Facebook; sviluppo congiunto di materiale educativo basato sulle esperienze dirette di discriminazione online sperimentate da ciascun partecipante. Tali materiali sono destinati a essere utilizzati come guida da giovani che potrebbero trovarsi in tale situazione, nonché messi a disposizione sul web (http://digitaldiscrimination.eu) e all’interno del gruppo Facebook, al fine di aprire un canale permanente di dialogo tra pari
  • Riferimento a tutti i concetti connessi all’attuale situazione di Internet 2.0, vulnerabilità dei giovani a contenuti violenti e discriminatori e, soprattutto, capacità di partecipare attivamente a un’azione di opposizione e lotta alla discriminazione in contesti digitali, in maniera creativa e consapevole
Partecipanti: Giovani di età compresa tra i 14 e i 17 anni

Formazione per adolescenti e giovani adulti

Organizzatore: CIES Roma, Italia
Parole chiave/Tag: sensibilizzazione, discriminazione offline e online, lavoro di gruppo, intercultura, immigrazione, diversità, razzismo, omofobia, discriminazione di genere
Introduzione: La formazione si è svolta a Roma e ha visto la partecipazione di studenti di scuole secondarie superiori, sia autoctoni sia immigrati, ad un laboratorio innovativo basato su metodologie non formali e interattive. Il laboratorio era finalizzato alla creazione e alla diffusione, insieme ai giovani partecipanti, di strategie efficaci per combattere l’omofobia e la discriminazione etnica e di genere su Facebook. A partire dalle percezione dei partecipanti, si è posta particolare attenzione alla differenza tra forme nascoste e forme palesi di discriminazione online.
Focus:   Incoraggiare i giovani all’auto-riflessione e ad assumere un ruolo attivo nella lotta al razzismo e alla discriminazione nella vita quotidiana e in contesti virtuali, al fine di aiutarli a diventare cittadini informati, consapevoli e attivi.
Obiettivi:
  • contribuire a sensibilizzare i partecipanti sulla discriminazione online tramite un approccio interculturale
  • aiutare i partecipanti a sviluppare un senso di responsabilità nei confronti dell’utilizzo di Internet, associando la libertà di espressione al rispetto dei diritti umani
  • stimolare la riflessione, sensibilizzare e aumentare la consapevolezza dei rischi e dei potenziali benefici dei social network
  • aiutare i partecipanti a divenire protagonisti attivi e consapevoli della lotta alla discriminazione online
Attività: Fase I – Sensibilizzazione: Modulo 1 Presentazione del progetto; attività di conoscenza e di team-building; introduzione del concetto di discriminazione tramite giochi interattivi e discussioni di gruppo; illustrazione di casi di studio e discussione circa le diverse percezioni dei partecipanti; ricerca di contenuti discriminatori online da parte dei partecipanti e discussione circa gli esiti della ricerca; creazione di un profilo e di un gruppo Facebook.
Fase II – Reazione e produzione digitale: moduli 2 e 3 Lezione frontale sui diversi approcci comunicativi, sulla comunicazione e discriminazione online; discussione di gruppo guidata circa i potenziali benefici e rischi dei social network; lavoro di gruppo finalizzato alla creazione di azioni di contrasto alla discriminazione (selezione di temi, copioni del video…); produzione di materiali digitali.  
Fase III – Azione su Internet: Modulo 4 Feedback e valutazione dell’intero processo di formazione e diffusione dei materiali digitali realizzati: riflessione sulle attività di training, individuazione dei punti di forza e di debolezza tramite giochi di valutazione e questionario, diffusione online dei prodotti da parte dei partecipanti
Partecipanti: Gruppo 1: 21 studenti di scuola secondaria superiore (17 ragazzi e 4 ragazze di età compresa tra i 16 e i 17anni) Scuola “Cavour” Gruppo 2: 14 studenti di scuola secondaria superiore (ragazze di età compresa tra i 16 e i 17anni) Scuola “Pertini-Falcone”

Formazione per adolescenti e giovani adulti

Organizzatore: Collage Arts Londra, Inghilterra
Parole chiave/Tag: giovani, identità, auto-espressione, forme sottili di discriminazione
Introduzione: Processo di esplorazione intrapreso con 3 gruppi di giovani presso il Collage Arts, composti principalmente di giovani di età compresa tra i 16 e i 19 anni che vivono a Londra e non sono né occupati né inseriti in un percorso di istruzione o di formazione (Not in Education, Employment or Training -NEET) o a rischio di diventare NEET.
L’organizzazione trasforma un’etichetta negativa (NEET) in un acronimo positivo composto dalle parole: Nutrimento, Attivazione, Potere e Trasformazione (Nurture, Enable, Empower and Transform). Sviluppo creativo di strategie atte a individuare e a opporsi in maniera rispettosa ai post discriminatori in diversi modi, inclusa la formazione di leader “alla pari” che istruiscano i ragazzi più giovani.
Focus: Studiare le identità individuali e di gruppo, al fine di aumentare la consapevolezza delle responsabilità e dei rischi online e offline. Potenziare l’empatia e sviluppare una comprensione critica della discriminazione e della discriminazione nascosta e applicare le abilità acquisite ad attività pratiche.
Obiettivi:
  • sensibilizzare il target in merito alle identità “push” e “pull”. Essere me: come vedo me stesso; come mi vedono i membri della mia famiglia e gli amici; come mi vedono gli altri
  • sviluppare consapevolezza in merito ai rischi o ai pericoli, indurre un senso di responsabilità e auto-affidabilità in merito all’auto-espressione e alla sicurezza personale in contesti fisici e virtuali. Essere con te: come vedo i miei coetanei offline e online; cosa dico di me ai miei coetanei in contesti offline e online
  • sviluppare un senso di empatia e responsabilità nei confronti del benessere altrui. Essere consci della discriminazione nascosta: individuare forme sottili di discriminazione visiva o verbale e imparare ad opporvisi
  • valutare criticamente i laboratori, selezionare gli aspetti principali dell’apprendimento che possono essere di beneficio per altri e comunicarli tramite azioni creative. Essere creativi insieme: come possiamo condividere ciò che abbiamo appreso e la nostra esperienza in merito facendo ricorso alla creatività.
Attività:
  • Preparazione: scattare 18 fotografie e caricarle sul Johari Window Frame Tool. Avviare un blog di gruppo (vedi training outline form per maggiori dettagli circa questa attività)
  • “Essere me” (1): i partecipanti portano e condividono un fotocollage di sé stessi
  • “Essere con te” (2): i partecipanti discutono dell’auto-espressione nel contesto attuale, vale a dire, la compresenza nello stesso spazio fisico con i loro coetanei. Fotografie di se stessi allo specchio o altre immagini che li riflettano
  • “Essere consci della discriminazione nascosta” (3): i discenti discutono delle loro esperienze relative posts sui social networks che contengano forme di discriminazione sottile o meno. Riconoscono i post online che svelino come certe “tipologie” di persone siano viste dagli altri o prendono coscienza di come certe voci siano ridotte al silenzio
  • “Essere creativi insieme” (4): i discenti producono artefatti incentrati sul loro difficile vocabolario urbano, basandosi su un qualsiasi aspetto dei laboratori.
Partecipanti: 6-8 giovani di età compresa tra i 16 e i 24 anni, rappresentanti delle comunità nera, asiatica e di altre minoranze etniche: 25% di parlanti inglese come seconda o altra lingua; 10% ex delinquenti giovanili, 10% in affidamento o in procinto di lasciare la famiglia affidataria. Genere: 50/50 suddivisi in gruppi misti con 2 trainer, 1 uomo e una donna; 100% in gruppi a genere separato con trainer dello stesso genere dei partecipanti. Reclutamento dei gruppi tramite rapporti pre-esistenti con agenzie esterne: squadra criminalità giovanile; gruppo comunità o case-famiglia; squadra post-affidamento.
Organizzatore: PACT Foundation Balta e Slatina, Romania
Parole chiave/Tag: giovani, educazione non formale, combattere online e offline, uso responsabile di Internet, empatia, gruppi discriminati, comprendere cosa prova chi viene discriminato.
Introduzione: La discriminazione è ampiamente diffusa in Romania, nonostante occupi un posto tutt’altro che di primo piano nei programmi politici delle autorità: la maggior parte dei cittadini preferisce adottare stili di comunicazione “politicamente corretta” piuttosto che reali misure di contrasto. Ad esempio, secondo una recente statistica, oltre il 75% dei rumeni non voterebbe per un presidente di etnia rom o ungherese o affetto da disabilità fisica. Due terzi dei rumeni si opporrebbero a un presidente di un’altra religione e la metà della popolazione non voterebbe per una donna. Il training è andato al di là della comunicazione “politicamente corretta”; i giovani sono stati “provocati” e stimolati ad esprimere le proprie opinioni apertamente, ma in maniera rispettosa, mettendosi “nei panni” dei gruppi discriminati.
Focus: comprendere ed esaminare il concetto di discriminazione al di là della prevalente comunicazione politicamente corretta per cui “la discriminazione non è una cosa buona”. Sviluppare un uso responsabile degli strumenti online, sia per uso personale sia professionale e produrre materiali digitali per la lotta alla discriminazione.
Obiettivi:
  • Comprendere le cause della discriminazione, come essa si diffonde, cosa significa e cosa prova chi è discriminato
  • individuare diverse forme di discriminazione, in particolare di discriminazione nascosta
  • contribuire a sviluppare la capacità dei partecipanti di valutare i contenuti postati su internet e come adattarli a seconda delle diverse piattaforme
  • imparare a produrre materiale digitale finalizzato a combattere la discriminazione
Attività: Ciascun corso si è basato su due sessioni in presenza di un’intera giornata, integrate da diversi “compiti” da svolgere online, nonché da un incontro di gruppo per la visione di un film e relativa discussione congiunta. I gruppi hanno organizzato in modo indipendente e a livello locale la visione del film e i successivi dibattiti, senza la facilitazione diretta degli organizzatori del corso.
  • Riflessione e discussione a partire da un immaginario caso di studio, dal punto di vista di tutti i personaggi coinvolti nel caso in questione
  • Discussioni guidate su cosa significa discriminazione, come si sente chi è discriminato e come si manifesta la discriminazione, utilizzando cortometraggi come punto di partenza
  • Preparazione di una storia personale su una persona appartenente a un gruppo discriminato (compito da svolgere individualmente).
  • Produzione di un collage di gruppo sul significato di discriminazione e su come combatterla
  • Ricerca online e presentazione delle forme di discriminazione nascosta
  • Brainstorming in piccoli gruppi sugli usi “buoni” e “cattivi” di internet
  • Presentazione di strumenti online ed esercitazione pratica nell’uso di alcuni di questi
  • Compiti aventi il fine di produrre materiali digitali finalizzati a esprimere sé stessi e a combattere la discriminazione.
A seconda delle esperienze precedenti dei partecipanti, abbiamo fornito spunti aggiuntivi circa alcuni degli argomenti e ne abbiamo persino introdotto uno nuovo nel villaggio di Balta, vale a dire, l'”alfabetizzazione emozionale” (ossia, la capacità di differenziare pensieri, emozioni e azioni e il modo in cui questi sono connessi). Partecipanti: Due gruppi di giovani di età compresa tra i 15 e i 21 anni; 1) cittadina di Slatina 2) villaggio di Balta. I giovani studiano alla scuola superiore o all’università. I partecipanti di Slatina lavorano con gruppi svantaggiati e si occupano di iniziative rivolte ai giovani. I partecipanti di Balta hanno avuto opportunità limitate in termini non solo di accesso alle attività extra curriculari, ma anche all’educazione social e online.

Batch40Vous trouverez dans cette rubrique « matériel » un certain nombre d’idées dont les jeunes, les parents et les personnes qui travaillent avec les jeunes pourront se servir pour se sensibiliser davantage à la technologie, à la sécurité, à la discrimination numérique et à l’empathie. L’objectif est d’aider les jeunes (et les adultes) et de leur permettre de devenir des utilisateurs numériques actifs et responsables, d’évaluer leur propre utilisation des technologies et de réfléchir à celle-ci, d’opérer des changements, de contester la discrimination numérique et de lutter contre celle-ci.
Les « ressources pour parents/encadrants » visent à offrir aux encadrants la confiance nécessaire pour lancer un dialogue au sujet de l’utilisation responsable et sûre des sites de réseaux sociaux (SRS), même s’ils ne disposent que d’un savoir-faire numérique limité. Ces ressources sont des pistes visant à encourager les comportements actifs et réfléchis ainsi qu’un bon usage des technologies.
Les « ressources pour éducateurs » regroupent un certain nombre d’activités pédagogiques qui peuvent être utilisées avec des groupes récemment créés comme avec des groupes existant depuis plus longtemps afin de lancer et d’entretenir un dialogue au sujet de l’anti-discrimination sur Internet. Elles comprennent des idées qui peuvent être utilisées pour constituer la base d’un blog ou le contenu d’une affiche.
Le « test de sécurité sur Internet » et « Comment faire des selfies réussis » vise à inciter les jeunes à réfléchir à leurs pratiques et à développer de l’empathie ; il leur présente en outre des pistes pour devenir des utilisateurs actifs et responsables des sites de réseaux sociaux (SRS).
Les « fiches résumés de formation » présentent un résumé des sessions de formation pilotes réalisées avec des jeunes et des éducateurs par cinq ONG dans cinq pays différents en 2013 et 2014 dans le cadre du projet ICUD. Ces fiches offrent un aperçu de l’ensemble du travail effectué et proposent également des conseils pour les adultes désireux de travailler sur la discrimination numérique. Les fiches ont été conçues à partir des « fiches formation » complètes qui sont davantage destinées aux éducateurs, aux formateurs et aux enseignants et sont disponible ici uniquement en langue anglaise.

Ressources pour parents/encadrants

Pas besoin d’être expert en Internet pour aider les jeunes à prendre conscience de la discrimination numérique et à développer leur sens de l’empathie. Vous disposez de l’expérience et des outils nécessaires pour les accompagner vers un usage actif, responsable et empathique des technologies. Les jeunes ont pléthore d’expérience des technologies, les adultes disposent quant à eux de compétences sociales tirées de leur expérience vécue dont manquent souvent les jeunes. Ensemble, vous pouvez commencer à parler de l’Internet et de la discrimination numérique et entretenir un dialogue ouvert et réfléchi qui aide les jeunes à développer leurs compétences sociales pour faire face à tous les défis, qu’ils se présentent sur Internet ou dans la vie réelle.
Choisissez un lieu et un moment où chacun peut faire part de ses idées et de votre vécu sans être distrait par autre chose, il est important que vous puissiez être pleinement à l’écoute. Soyez attentif au langage corporel et aux émotions latentes que l’enfant pourrait ne pas savoir exprimer à travers des mots, par manque de vocabulaire.
Avez-vous vu des clips, des vidéos ou des images amusantes ces derniers temps ? Regardez-les ensemble et parlez du site qu’ils utilisent : comment ont-ils découvert ce clip (qui l’a partagé avec eux), d’où vient-il (de quel pays, de quelle ville), comment a-t-il été réalisé (sur un téléphone portable, avec des moyens professionnels, avec une webcam, etc.), quand a-t-il été réalisé, s’agit-il d’un clip récent ? Regardez les fonctionnalités du site, notamment celles permettant de publier un commentaire sur ce clip, de le partager avec des amis, la touche « j’aime/je n’aime plus » – si vous n’avez pas le sentiment de maîtriser ces fonctions, demandez-leur de vous les expliquer – intéressez-vous au fonctionnement du site et posez des questions (Qu’est-ce que cela fait ? Tes amis peuvent-ils le voir ? Qui d’autre peut le voir ?).
Quelles sont les vidéos, les clips ou les images les plus tristes ou les plus bouleversantes que vous avez jamais vus ? Regardez-les et discutez-en suivant la méthode décrite plus haut. Que ressent la personne selon toi ? Est-ce-que la situation est juste ? Pourquoi se produit-elle ? Penses-tu que la personne en question mérite d’être traitée ainsi ? (Pour réfléchir : penses-tu que certaines personnes sont plus importantes ou meilleures que d’autres ?) Que peut faire la personne ou le personnage pour faire cesser cette situation ? Selon toi, que ressent la personne à l’idée que d’autres puissent la voir dans cette situation ? Connais-tu quelqu’un qui a déjà vécu une situation semblable ? Que s’est-il passé ? Comment la personne a-t-elle réagit à la situation ? Penses-tu qu’elle aurait pu agir différemment ? Comment te sentirais-tu si c’était toi ? Que ferais-tu ? Est-ce qu’il y a d’autres photos ou vidéos que tu n’aimes pas ou dont tu serais gênée que tes amis les voient ? Que ressentirais-tu si elles étaient partagées sur Internet ? Regardez des photos et des images en comparant les vêtements, le maquillage, les loisirs des personnes représentées lorsqu’elles étaient plus jeunes à leurs centres d’intérêt actuels et à la manière dont elles se perçoivent maintenant. Ont-elles changé ? Sont-elles les mêmes personnes, ont-elles les mêmes centres d’intérêt que sur la photo ?
Fais-part de tes propres émotions – exprime ce que tu ressens ou ce que tu as ressenti suite aux actions d’autres personnes. Selon toi, que ressentent les autres ? Commence à nommer les sentiments et les émotions.

Ressource pour éducateurs

But : développer les compétences émotionnelles (langage corporel, vocabulaire) et l’empathie afin de prévenir toute forme de discrimination numérique. Des exemples tirés de l’Internet et des réseaux sociaux seront utilisés autant que possible.
Activité hors-ligne : Le miroir
1e partie : Comment nous voyons-nous les uns les autres ?
En binômes, face à face : La personne A reflète les actions de la personne B. Échangez les rôles – B reflète les actions de A. Réflexion : Est-ce que c’était difficile ? Comment vous êtes-vous sentis ? Dans quelle action vous êtes-vous sentis le plus/le moins à l’aise ?
En petits groupes, choisissez plusieurs portraits qui expriment différentes émotions (vous pouvez rechercher des portraits sur Internet ou dans des magazines) et partagez-les avec le groupe entier, identifiez les émotions et choisissez l’image qui représente le mieux chaque émotion.
Ensuite : Une personne imite les expressions représentées sur les images – l’autre devine l’émotion en question. Réflexion : Pensez à un moment où vous avez vous-même ressenti l’une de ces émotions. Avant de prendre la parole pour en faire part au groupe, demandez-vous si vous êtes content d’en parler à votre partenaire ou au groupe.
2e partie : Comment présentons-nous les autres, comment nous présentons-nous nous-mêmes ? Formez des groupes de trois : un narrateur, un auditeur et un observateur. Expliquez la situation ou l’histoire à vos partenaires : que s’est-il passé, qui était présent, la situation a-t-elle été résolue et comment ? Les partenaires doivent écouter attentivement et activement (pas d’interruptions), regardez-les dans les yeux, ne vous interrompez pas, observez le langage corporel de vos partenaires, pouvez-vous reconnaître d’autres émotions ? Ensuite, racontez de nouveau l’histoire, l’observateur commente et dit si l’histoire a été bien reproduite et racontée fidèlement la deuxième fois. Recommencez l’activité pour que tous les participants jouent chacun les trois rôles. Idées d’émotions à utiliser : enthousiaste, en colère, déprimé, satisfait, effrayé, préoccupé, heureux, dynamique, stressé…
Défi supplémentaire : Racontez l’histoire du partenaire à la première personne devant un groupe plus nombreux, le partenaire tend ses mains devant lui et aide à raconter l’histoire. Vous pouvez utiliser comme exemple des vidéos ou des photos tirées du pack anti-discrimination, rubrique « liens » (http://digitaldiscrimination.eu/pack/link/). Le groupe écoute l’histoire, une fois qu’elle est terminée, les membres du groupe devinent les émotions qui ont été décrites, disent quels gestes et éléments de langage corporel ils ont remarqués, comparent leurs pensées et expliquent quelles émotions ils ont choisies et pourquoi.
Activité sur Internet :
Demandez aux jeunes de créer des selfies en binômes à l’aide de leur propre téléphone portable ou d’un appareil photo numérique, en appliquant ce qu’ils ont expérimenté durant les activités précédentes. Ensuite, mettez les résultats en commun et discutez des ressentis qu’ils inspirent. Vous pouvez utiliser la fiche de ressources « Comment faire des selfies réussis ? » (http://digitaldiscrimination.eu/pack/material/) afin de donner des idées pour créer des photos de soi ou des autres.
Selon les outils disponibles, cette activité peut-être effectuée sur ordinateur, à l’aide de téléphones portables ou sur papier (dessin, collage, etc.). Une excellente idée consiste à laisser les jeunes choisir un réseau social sur lequel ils souhaitent partager les résultats (choisissez celui utilisé par la plupart d’entre eux) et profiter de cette occasion pour essayer de créer un groupe privé ou fermé afin qu’ils puissent voir les options de configuration de sécurité et les restrictions de partage. Il est toutefois bon de ne pas partager les images instantanément pendant les activités car c’est souvent au fil de la session que les jeunes découvrent ce qui est admissible et ce qui ne l’est pas. Partagez les images durant le temps collectifs sur des plateformes Internet ou sur des médiums hors ligne, par exemple sur un simple document Word.
But : développer les compétences émotionnelles (langage corporel, vocabulaire) et l’empathie, afin de prévenir toute forme de discrimination numérique. Les outils numériques seront utilisés dans la mesure du possible afin de présenter des exemples.
1e partie : activité hors ligne : Chuchotements
En groupe : Les participants sont assis et forment un grand cercle, demandez à un volontaire de raconter son histoire en la chuchotant à l’oreille de la personne assise à sa droite. Dîtes à la personne qui vient d’entendre l’histoire de la chuchoter à l’oreille de la personne assise à côté d’elle. Continuez ainsi jusqu’à ce que tout le monde ait entendu l’histoire. La dernière personne répète ce qu’elle a entendu tout haut et compare avec la version racontée par la première personne qui a lancé l’histoire. Les participants comparent le premier et le dernier récit et relèvent les différences.
Réflexion :
a) les faits : Comment l’histoire a-t-elle changé lorsqu’elle a été racontée à plusieurs reprises ? Par exemple : certains ont tendance à se rappeler les détails, à combler les vides pour rendre l’histoire plus crédible ou plus proche de l’idée que l’on s’en fait ; certains ont tendance à exagérer pour rendre l’histoire plus drôle ou plus intéressante qu’elle ne l’est réellement. Qu’est-ce qui influence la manière dont on entend et interprète une information ? Quel impact ont nos expériences et nos intérêts sur nos points de vue ? Est-ce qu’à certains moments, les personnes entendent plusieurs interprétations différentes d’une même histoire et commencent à se demander quelle version est la plus exacte ? Si tout le monde voit et entend chaque chose un tout petit peu différemment, comment savoir si l’histoire est exacte ?
b) le ressenti : Quels sentiments vous inspirent les modifications apportées à l’histoire ? Comparez ce que ressent la personne qui a lancé l’histoire à ce que ressent le reste du groupe. Que se passe-t-il s’il s’agit d’une histoire personnelle et que le sens de l’histoire a été modifié ?
c) les conséquences : Seriez-vous prêts à partager le récit de cette activité sur Internet ? Avec qui ? Pensez-vous qu’une autre personne comprendrait toute l’histoire ? Y-a-t-il un risque qu’elle soit mal interprétée ?
2e partie : activité sur Internet :
Cette activité peut aussi être réalisée hors ligne, sur papier, auquel cas les réseaux sociaux sur Internet doivent être clairement mentionnés. Avant de commencer, demandez aux participants quels réseaux sociaux ils utilisent et voyez si certains, comme Twitter, impliquent une restriction du nombre de caractères. Amenez les jeunes à vous dire ce qu’ils font et laissez-les découvrir par eux-mêmes quels sont les aspects à interroger.
Écrire un tweet : 1e étape : ramenez une histoire à 140 caractères. Est-ce difficile ? Facile ? L’histoire est-elle claire ou ambigüe ? 2e étape : trouvez une image à publier avec l’histoire. L’histoire a-t-elle changé ? Est-ce qu’il manque un/des élément/s ? Est-ce que vous pouvez encore dire quelles sont les émotions liées à cette histoire ? 3e étape : une autre personne retweete l’histoire et ajoute un commentaire. Est-ce que cela a modifié le message ?
Réflexion : quelles sont les points communs et les différences entre les histoires racontées en face à face et celles racontées sur Internet ? Discutez-en d’abord en petits groupes puis présentez votre discussion au groupe entier.
But : renforcer la conscience de soi et mettre en évidence les messages cachés présents dans les images que nous partageons et recevons sur Internet. Préparation : Lisez les rubriques « introduction », « discrimination sur Internet » et « utilisateur » de ce pack pour affiner votre vocabulaire sur ces sujets. Faites des recherches dans la rubrique « liens » : elle comprend de nombreuses vidéos, articles et images que vous pouvez utiliser pour illustrer votre propos durant cette activité.
Activité hors ligne, 1e partie : Quelle image avez-vous de vous-même ?
Les jeunes doivent prendre 18 photos différentes d’eux-mêmes (sur leur téléphone ou avec un appareil photo) correspondant chacune à des critères précis. Toutes les photos doivent être telles que les participants sont contents de les partager avec le groupe.
  • 8 photos – de moi dans des situations du quotidien, à l’école / chez moi / en famille et avec des amis / des animaux / en train d’apprendre / de jouer / de me détendre
  • 8 photos – de moi tel que les autres me voient. Les participants demandent à leurs famille ou amis de leur parler d’un aspect d’eux-mêmes – par exemple : mon parent/mon encadrant pense que je sais bien gérer mon argent ; mon ami pense que je suis la personne qui anime les soirées.
  • 1 photo (reproduite 8 fois) une photo de mon reflet dans un miroir ou sur une autre surface
  • 1 photo (reproduite 8 fois) une photo de mon ombre – juste une silhouette
Les participants placent les photos dans les cases de la fenêtre de Johari (sur Internet ou sur papier)
#AB
1 Qui je suis. Les images et les informations que je partage volontiers avec d’autres. Qui je suis dans la pensée des autres; ce qu’ils pensent de moi
2 Des informations sur moi-même qui sont cachées ou que personne ne connaît; ou des images que je ne montre pas aux autres.Ce que ni moi ni les autres ne savons.
Action : En binômes, les participants discutent des volets ou des images de leur identité qu’ils connaissaient ou ne connaissaient pas auparavant. Demandez-leur de comparer cette activité au partage d’images et d’informations dans la vie réelle et sur Internet.Est-ce qu’il y a certaines images que je voudrais bien ou ne voudrais pas partager ? Vous pouvez utiliser la fiche de ressources « Comment faire des selfies réussis ? » (http://digitaldiscrimination.eu/pack/material/).
Activité hors ligne, 2e partie : Qu’est-ce qu’un stéréotype ? Expliquez ce qu’est un stéréotype et donnez quelques exemples qui seront intégrés à l’activité, par exemple : les stéréotypes ethniques/culturels/religieux/de genre/d’âge. Les participants discutent et se demandent en quoi leur fenêtre confirme ou contredit les stéréotypes dont ils ont conscience et qu’ils connaissent dans les médias majoritaires et sur Internet. Quels sont les éléments positifs des images que diffusent les médias, qu’est-ce qui les distingue des idées et des images négatives ?
Action : Les participants produisent un collage collaboratif qui remet en cause les stéréotypes qu’ils ont mis en évidence et utilisent leurs propres photos à titre d’exemples positifs. (On peut se limiter à deux images seulement par personne).
Réflexion : Discutez de chacun des éléments du collage, en quoi ils remettent en question les stéréotypes, certaines images ont-elles été laissées de côté, comment pourrait-on utiliser ce collage, est-ce que les points de vues ou les idées des participants eux-mêmes ont été remises en question, y-a-t-il des sujets ou des idées qui sont reliés entre eux au travers des stéréotypes ?
Activité sur Internet : En petits groupes, les participants choisissent une personnalité connue ou un groupe sur lequel faire des recherches. Le but est de trouver et d’analyser leurs comptes de réseaux sociaux et leur présence sur Internet. Les personnalités ou les groupes sont-ils associés à des produits ou à de grandes causes ? S’agit-il de produits ou causes positifs ou négatifs ? Sont-ils sponsorisés ou payés par des entreprises pour promouvoir leurs produits ? Est-ce qu’ils partagent des selfies ? Que promeuvent ces images ? Que vendent-elles à ceux qui les suivent ? Y a-t-il un thème derrière les produits auxquels ils sont associés ? Réalisez une fenêtre de Johari à partir de ces recherches. Les participants présentent les résultats de leurs recherches au groupe.
Réflexion : Discutez-en d’abord en petits groupes puis présentez votre discussion au groupe entier. Quels sont les messages ou les liens évidents et cachés qui sont associés aux images et aux contenus que nous recevons et envoyons ? Tous les jours, nous prenons des décisions et nous faisons une opinion à propos de personnes, d’organisations et de produits ; comment sommes nous influencés et informés sur Internet ? Quelles associations, quels stéréotypes ou quelles discriminations opérons-nous immédiatement sur les personnes, les images et les contenus ?
But : sensibiliser aux notions de « utilisateurs passifs, actifs et réactifs », et au fait que nous sommes bien plus susceptibles de participer involontairement à la discrimination sur Internet, en partageant des contenus sans s’interroger ou y réfléchir et en étant des utilisateurs passifs, que de devenir nous-mêmes victimes de cette discrimination.
Préparation : Lisez les rubriques « introduction », « discrimination sur Internet » et « utilisateur » de ce pack pour affiner votre vocabulaire sur ces sujets. Faites des recherches dans la rubrique « liens » : elle comprend de nombreuses vidéos, articles et images que vous pouvez utiliser pour illustrer votre propos durant cette activité.
1e partie : activité hors ligne : J’AIME / JE N’AIME PAS / ÇA DÉPEND
Disposez à trois endroits différents de la pièce des papiers portant les inscriptions J’AIME, JE N’AIME PAS, ÇA DÉPEND. Lisez des messages et demandez aux participants de se placer près du papier qui correspond à ce qu’ils pensent de la phrase. Utilisez les messages suivants comme point de départ. Puis introduisez des exemples moins évidents et utilisez du matériel visuel. Créez des messages pertinents pour votre groupe, faites écrire les messages par les membres du groupe eux-mêmes. J’aime utiliser les sites de réseaux sociaux pour rester en contact avec mes amis. J’accepte toutes les demandes d’amis. Plus j’ai d’amis, mieux c’est ! Je vérifie sans cesse mon téléphone pour voir si j’ai reçu des messages. Quand un ami me raconte quelque chose d’important, j’éteins mon téléphone. J’identifie mes amis sur les photos sans leur demander la permission. J’utilise la fonction « j’aime » pour des images ou des textes sans les avoir lus attentivement au préalable, je les partage de la même manière. J’exclus mes amis des discussions ou des groupes. Je fais des commentaires négatifs sur des amis, des amis d’amis ou des inconnus. Je fais des suppositions sur les gens en fonction des groupes auxquels ils adhèrent. Je partage ou j’utilise la fonction « j’aime » pour des blagues qui se moquent des gens (pour des raisons telles que leur genre, leur appartenance ethnique, religieuse, leur orientation sexuelle, leurs vêtements, leur taille ou leur corpulence, leurs capacités physiques ou mentales).
Lisez les messages ou montrez les images qui expriment un message et donnez du temps aux participants pour qu’ils se positionnent. Durant l’activité, demandez à des membres placés sur chacun des papiers de se porter volontaire pour expliquer leur choix. Donnez-leur la possibilité de changer de position entre les explications.
Réflexion après l’activité : Que ressentez-vous lorsque vous prenez position sur l’un ou l’autre des messages ? Quels sont les sujets pour lesquels vous n’étiez pas sûr de votre position, de quelles informations auriez-vous besoin pour vous faire votre opinion ? Que ressentez-vous lorsque vous voyez d’autres personnes prendre une position complètement différente de la votre ? Avez-vous été surpris par certaines opinions ? Avez-vous été clairement en minorité dans l’une ou l’autre de vos prises de position ? Avez-vous pensé à changer de position pour rallier la majorité ? Pensez-vous que parfois, les personnes font semblant d’être d’accord avec les autres ? Quels avantages en tirent-elles ? Comparez l’effet de cette activité à votre comportement sur les réseaux sociaux lorsque vous utilisez la fonction « j’aime ». Est-ce que vous donnez rapidement votre accord ou bien est-ce que vous effectuez des recherches et réfléchissez aux messages, aux images, aux billets et aux commentaires ?
2e partie : activité hors ligne :
Lisez les définitions mentionnées dans la rubrique « utilisateur » de ce pack (http://digitaldiscrimination/pack/user/). Demandez aux participants de réfléchir aux points suivants et d’en discuter : Quel type d’utilisateur je suis ? Quel type d’utilisateur est-ce que je veux être ? Que dois-je faire pour cela ?
Aller plus loin – susciter l’empathie et interroger les comportements de groupe : Est-ce que j’ai des préjugés contre certains groupes ou certaines personnes, de qui s’agit-il ? Pourquoi est-ce que je pense que j’ai des préjugés / que je n’en ai pas ? Quels sont les préjugés que j’ai et que mon groupe accepte ? Est-ce que je pense que je dois changer personnellement et pourquoi ? Est-ce que je prends la parole pour les autres lorsque je vois qu’ils sont traités de manière injuste ? Est-ce que quelqu’un a déjà pris la parole pour me soutenir ? Pourquoi est-ce que je pense que je prends la parole ou ne la prends pas ? Qu’est-ce que je peux faire pour me manifester davantage sur des questions de discrimination numérique ? Si je prends la parole pour les autres, quels avantages en retirerais-je? Si je prends la parole pour les autres, quels avantages en retireraient-ils ? Est-ce qu’en général, je suis le groupe ? Est-ce que j’ai déjà été harcelé ? Est-ce que je connais quelqu’un qui a déjà été harcelé ?
3e partie : activité sur Internet / étapes suivantes :
Chaque participant choisit deux points ou deux attitudes qu’il souhaite remettre en cause ou changer. Reportez-vous à la ressource « 6) Changer les choses » (http://digitaldiscrimination.eu/pack/material/), vous y trouverez des idées d’activités pour monter une campagne sur Internet et devenir un utilisateur « actif et réactif ».
But : sensibiliser aux notions de formes ouvertes et latentes de discrimination, et au fait que nous sommes bien plus susceptibles de participer involontairement à la discrimination sur Internet, en partageant des contenus sans s’interroger ou y réfléchir et en étant des utilisateurs passifs, que de devenir nous-mêmes victimes de cette discrimination.
Préparation : Lisez les rubriques « introduction », « discrimination sur Internet » et « utilisateur » de ce pack pour affiner votre vocabulaire sur ces sujets. Faites des recherches dans la rubrique « liens » : elle comprend de nombreuses vidéos, articles et images que vous pouvez utiliser pour illustrer votre propos durant cette activité.
1e partie : activité hors ligne :
Montrez rapidement plusieurs images pour faire ressortir les premières impressions et les premiers ressentis (simulez l’effet des contenus visionnés sur Internet).
Réflexion : Quels sentiments généraux suscitent ces contenus ? Montrez ensuite de nouveau les images et discutez de chacune d’elles de manière approfondie pour révéler les diverses perceptions des formes plus ou moins latentes de discrimination sur Internet. Discutez de l’utilisation discriminatoire d’images et de commentaires. Exemples de questions : Que montre cette image/ce propos ? Qui entend-on s’exprimer ici ? Qui est le spectateur visé ? Quel est le message ? Y-a-t-il d’autres messages, références ou images que l’on pourrait relier ? Quels-ont-ils ? Quels liens pouvez-vous établir / peuvent établir d’autres personnes ? Est-ce que je réfléchis aux messages ou propos négatifs que me transmettent la publicité, la télévision, les films, la musique et les jeux vidéo ? 2e partie : activité sur Internet :
  • Parlez avec les membres du groupe et demandez-leur s’ils ont déjà vu des contenus discriminatoires sur Internet.
  • En petits groupes, les participants ont cinq minutes pour mener des recherches sur Internet pour trouver des contenus ouvertement discriminatoires.
  • Passez les contenus en revue et discutez-en rapidement avec le groupe entier.
  • Demandez-leur de trouver des contenus publicitaires discriminatoires ou qui portent offense.
  • Passez-les en revue et discutez-en de nouveau. Demandez si tout le monde est d’accord pour dire que les contenus sont discriminants.
  • Si ce n’est pas le cas, pourquoi ?
  • Montrez des images, des textes ou des billets publiés sur les réseaux sociaux présentant de la discrimination latente (blagues, messages implicites ou cachés insinuant des rôles assignés à un genre ou à une appartenance ethnique, etc.) vous trouverez de nombreux exemples sur la page « liens » de ce pack.
  • Discutez du contenu et de ses implications. Lisez les définitions de la « discrimination ouverte et latente » mentionnées dans ce pack. Demandez aux participants du groupe de citer des contenus pour chaque catégorie.
  • Discussion avec le groupe : Est-ce que certaines images ou certains contenus ont eu un impact particulièrement fort sur le groupe ou sur certaines personnes ? Certains étaient-ils plus difficiles à identifier que d’autres ? Pourquoi, de quelle manière ? Est-ce que, pour certaines images ne portant pas de discrimination contre moi, j’ai pu déceler une portée discriminatoire contre d’autres personnes ? Qu’est ce que je ressentirais si ce billet parlait d’un membre de ma famille / de mon meilleur ami / d’un ami / de quelqu’un de mon école / de mon quartier ? Qu’est-ce que cela apporterait de faire davantage attention à la discrimination latente sur Internet ?
S’il est difficile pour le groupe de saisir les concepts, revenez à l’étape précédente et discutez des concepts fondamentaux liés à l’identité, aux stéréotypes et à la construction d’une image. Vous pouvez vous inspirer de la ressource “3) Image de soi, identités sur Internet et stéréotypes”.
Buts : contrer la discrimination sur Internet et fournir des outils pour contrecarrer activement la discrimination sur Internet en devenant des utilisateurs actifs et réactifs.
Préparation : Lisez les rubriques « introduction », « discrimination sur Internet » et « utilisateur » de ce pack pour affiner votre vocabulaire sur ces sujets. Faites des recherches dans la rubrique « liens » : elle comprend de nombreuses vidéos, articles et images que vous pouvez utiliser pour illustrer votre propos durant cette activité.
Activité : Ils relèvent le défi
1e partie : activité hors ligne : En petits groupes, les participants rassemblent leurs idées (brainstorming) sur les différents types de discrimination qui existent et les manières de s’y opposer et de lutter contre les discriminations sur Internet. Incitez les participants à ne pas rester sur des idées réalistes à petite échelle et à envisager des scénarios plus larges et plus ouverts.
2e partie : recherches sur Internet : En petits groupes, trouvez des exemples et des sites Internet présentant des campagnes contre la discrimination ou pour l’inclusion menées par des acteurs divers : entreprises, ONG, particuliers, etc. Discutez avec le groupe entier des points communs et des différences entre les méthodes utilisées pour contrer la discrimination et lutter contre celle-ci. (Reportez-vous à la page « liens » de ce pack.)
Réflexion : Comment est-ce que je peux assurer ma sécurité sur Internet, garantir celle des autres et contrer la discrimination numérique ? Les participants travaillent en petits groupes pour élaborer un message sur un thème qui les touche fortement. Ils présentent leurs idées au groupe. Le groupe donne des retours et exprime ce qui, selon les membres, fonctionnera bien et pourquoi, et ce qui pourrait être amélioré et pourquoi.
Discutez avec le groupe entier de possibles manières de faire circuler leurs recherches, leurs projets et leurs outils auprès de groupes de pairs, et des moyens qu’ils emploieraient pour mesurer la réussite de leur campagne.
3e partie : action sur Internet : avec un téléphone portable ou un appareil numérique, produisez une courte vidéo « militante ». Demandez aux jeunes de choisir, en petits groupes, un thème positif sur lequel ils souhaitent mener campagne. Proposez des thèmes et commencez par présenter des exemples. Il existe de nombreuses campagnes contre le harcèlement ou la discrimination, vous en trouverez des exemples sur la page « liens » (http://digitaldiscrimination/pack/links/), et pourrez visionner des campagnes vidéo produites par d’autres étudiants sur la chaîne Youtube du projet ICUD (https://www.youtube.com/channel/UCBjPoHs4FOEwY_pmEbMUhMQ/videos).
Une fois qu’ils ont produit une courte vidéo d’environ trois minutes, demandez-leur de la charger sur une chaîne Youtube que vous aurez créée auparavant. Au préalable, examinez les options de configuration « confidentialité » et assurez-vous que toutes les vidéos soient en statut « privé ». Lorsque vous chargez les vidéos, expliquez aux jeunes à quel point il est important de vérifier et de configurer les options de confidentialité au préalable. Dites-leur ce que vous avez fait afin que les vidéos ne puissent pas être vues par tout le monde. Demandez-leur s’ils ont eux-mêmes leur propre chaîne Youtube et ce qu’ils font en général. Laissez-leur le temps d’expérimenter ensemble. Vous voudrez peut-être utiliser un autre réseau social tel que Vimeo ou Instagram. (Si vous n’avez pas de connexion Internet, vous pouvez utiliser un outil de traitement de vidéo ou même tout simplement des photos et un diaporama Powerpoint.)
Après avoir chargé les vidéos, éditez-les ensemble. Ajoutez de la musique, du texte et des sous-titres. Discutez de ce qui change lorsque l’on modifie le texte ou la musique. Reportez-vous aux autres ressources de ce pack anti-discrimination si vous souhaitez poursuivre le travail sur : comment se créent les images de soi, les identités sur Internet et les problèmes et les bonnes pratiques sur les réseaux sociaux et sur Internet.

‘TEST : préserver ma sécurité et celle des autres’

1. SÉCURITÉ SUR INTERNET
A. Un mot de passe unique B. Difficile à craquer
Sur tous les sites mon mot de passe est mon nom complet.
Mes mots de passe sont un mélange de majuscules de symboles et de chiffres. Ils ne comprennent pas de mot que l’on peut trouver dans le dictionnaire. J’ai un mot de passe différent pour chaque site. Je ne les communique à personne.
2. COMBIEN
A. Quelques bons amis B. Grande popularité virtuelle
Mes amis dans la vie et sur Internet sont les mêmes. Je sais qui ils sont. Je les connais et je les ai rencontrés dans la vie réelle. J’ai tellement d’amis que j’en perds le fil. Pour certains je ne les ai jamais vus et je ne sais rien d’eux. Ils pourraient être n’importe qui ! Je reçois sans cesse des demandes de contacts de personnes. J’accepte tout le monde et l’ensemble de mes contenus en ligne est accessible à tous.
3. DÉLAI DE RÉPONSE
A. Tout de suite B. Je te réponds bientôt
Je suis rapide sur mon clavier. Si tu m’envoies un message; une image ou un commentaire; je te réponds dans l’instant. Je n’ai peut-être pas tout lu ou tout compris de ce que tu as partagé avec moi mais si tu veux une réponse rapide comme l’éclair tu es bien tombé !
J’aime choisir le moment où je réponds. Je veux comprendre le contenu qui a été partagé et y réfléchir. Après tout tu as pris le temps de me contacter il est donc tout à fait juste que je prenne le temps de penser à la manière dont je vais te répondre.
4.UNE IMAGE SUFFIT À DÉCRIRE MILLE MOTS
A. Montrer et dire B. Laisse mon visage en dehors de ça s’il-te-plait
Je veux que tout le monde sache ce que j’ai fait où et avec qui. Je veux aussi partager avec tout le monde toutes les photos que je prends de tout le monde. Je ne demande pas la permission. Lorsque j’ai pris la photo vous saviez ce que j’allais en faire. Si tu étais ici tu voudrais toi aussi en faire part à tout le monde. J’adore les selfies et j’en publie tout le temps. Peu m’importe que tout le monde puisse les voir et s’en servir.J’aime beaucoup les photos je demande toujours la permission avant de partager une photo de mes amis. J’ai choisi la configuration de confidentialité qui permet de ne voir ou partager des photos qu’avec ma permission. Pour mon image de profil j’utilise généralement un avatar ou une icône plutôt qu’une photo. Je sais qu’il est impossible de supprimer des photos qui sont en ligne et que tout le monde peut les voir ou les utiliser. Cela ne me dérange pas puisque je choisi mes photos avec soin avant de les publier.
Est-ce qu’il y a des aspects de mes activités sur Internet que je souhaite changer ? Qu’est-ce que je peux faire dans l’immédiat ? Oui/Non – Si oui, quoi ? Tu as besoin d’aide pour plus de sécurité sur tes réseaux sociaux ? Y-a-t-il des points dont tu n’es pas sûr ? N’hésite pas à demander de l’aide ! Essaie d’en parler à tes amis ou à des adultes en qui tu as confiance. Tu peux aussi trouver des informations sur Internet, consulte la rubrique « liens » de ce site (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).

Comment faire des selfies réussis ?

Lorsque vous prenez une photo et la partagez, de nombreux facteurs entrent en jeu et déterminent la qualité de l’image ainsi que l’impact qu’elle aura réellement sur les réseaux sociaux. Les applications et les filtres pour modifier l’image peuvent y contribuer, mais ce sont avant tout le sujet photographié et la manière de prendre la photo qui sont déterminants pour créer des images vraiment originales.
Regardez ce projet et inspirez-vous : l’artiste JR a invité des personnes à lui envoyer des selfies qu’il a ensuite transformés en posters : http://www.insideoutproject.net/en/best-of Lorsque vous prenez des photos de vous-mêmes ou d’autres personnes, l’originalité de la composition, la pose et le contexte sont les éléments cruciaux. Qu’est-ce que cela signifie ? Vous disposez de nombreuses options pour prendre une photo de différentes manières et choisir le texte à ajouter. Selon les choix que vous effectuez, l’image sera plus ou moins intéressante.
Un élément important doit être pris en compte, à savoir que chaque portrait véhicule des émotions. Vous pouvez ainsi représenter une personne heureuse, drôle, enthousiaste et transmettre ces émotions aux autres, ou bien une personne triste, malheureuse, en colère… toutes ces possibilités peuvent être intéressantes mais il vous faut réfléchir à ce que vous souhaitez transmettre.
Vous pouvez rendre l’image plus pertinente en y ajoutant du texte. Voici quelques exemples simples réalisés avec Instagram :
la foto 5 la foto 4 la foto 3 la foto 2 la foto 1
Il est important de garder à l’esprit que toute image partagée sur les réseaux sociaux ne pourra jamais être supprimée. La plupart des réseaux sociaux partagent vos images très rapidement et une fois qu’elles sont sur le fil d’actualité de quelqu’un d’autre, vous ne pouvez plus les récupérer. Vous devez donc être sûr que vous êtes d’accord pour que d’autres personnes puissent voir cette photo durant très longtemps.
En outre, il n’y a pas de limites sur Internet, votre photo pourra être consultée par des millions de personnes sans que vous ne le sachiez, ces personnes peuvent écrire des commentaires qui vous plairont mais aussi certains que vous n’apprécierez pas. Donc, si vous partagez par exemple une image sexy, soyez certain que cela ne vous dérange pas que n’importe qui puisse la voir, car vous ne pourrez pas contrôler le parcours de la photo. Il faut toujours garder ceci en tête : sur Internet, mes parents, mes professeurs, mes amis mais aussi des personnes avec lesquelles je ne m’entends pas très bien ou de parfaits inconnus peuvent voir ma photo…
C’est pourquoi il est si intéressant de produire une image forte, puissante, à laquelle vous pouvez ajouter du texte et même des émoticônes. Ajouter des émoticônes tels qu’un smiley, un cœur ou même un visage en colère peut être plus parlant encore que de nombreux mots, et cela a l’avantage de vous amener à réfléchir à ce que vous ressentez et à inviter les autres à faire de même.
Si d’autres personnes sont représentées sur la photo, assurez-vous qu’elles sont d’accord pour que la photo soit partagée. Sur la plupart des réseaux sociaux, vous pouvez choisir les options pour partager du contenu avec une seule personne, avec un groupe particulier ou avec toutes les personnes qui suivent votre profil. Si d’autres personnes sont représentées sur votre photo, il vaut mieux leur demander si elles veulent bien que vous la partagiez avant de le faire (il est possible qu’elles n’aiment pas la photo ou qu’elles ne veuillent pas que tout le monde puisse la voir).

Fiches résumés de formation – pack anti-discrimination

Activités scolaires et extra-scolaires pour les jeunes

Organisateur : Pour la Solidarité Bruxelles, Belgique Mots clé: sensibilisation, discrimination sur Internet et en présence physique, travail de groupe, interculturel, immigration, diversité, racisme, homophobie, discrimination genrée
Introduction : La formation s’est déroulée à Bruxelles : 45 étudiants (école secondaire ou supérieure) ont participé à des ateliers innovants fondés sur une méthodologie non-formelle et interactive. L’objectif des ateliers consistait à permettre aux jeunes, d’une part, d’élaborer des stratégies efficaces pour contrecarrer l’homophobie, la discrimination sur des motifs ethniques ainsi que la discrimination genrée sur Facebook, et d’autre part, de répandre ou diffuser ces stratégies. Le travail a pris pour point de départ les perceptions des participants, mettant particulièrement l’accent sur les formes latentes de discrimination sur Internet.
Intérêt : Encourager les jeunes à exercer leur propre réflexion et à agir sur le racisme et la discrimination en présence physique et dans des environnements virtuels afin de devenir des citoyens informés, conscients et actifs.
Objectifs :
  • sensibiliser les participants à la discrimination latente sur Internet ;
  • amener les participants à développer une utilisation responsable de l’Internet ;
  • permettre aux participants de devenir des utilisateurs actifs sur Facebook.
Activités :
  • Présentation du projet, introduction de la notion de discrimination sur Internet, recherche d’une définition communément admise de la « discrimination », débat sur le thème global : « Qu’est-ce que la discrimination ? », visionnage de vidéos interactives, discussion dirigée, collecte d’idées (brainstorming).
  • Production vidéo (à l’aide d’un appareil photo).
  • Écriture et réalisation d’un sketch, production vidéo (à l’aide d’un téléphone portable).
  • Production de vidéo, écriture de scénario et bande dessinée.
Participants :
  • Groupe 1 : 24 étudiants de l’établissement d’enseignement secondaire Les Marlaires.
  • Groupe 2 : 3 étudiants belges autochtones de l’enseignement secondaire (de 16 à 17 ans ; 1 femme, 2 hommes).
  • Groupe 3 : 7 jeunes issus de l’immigration originaires du quartier d’Ixelles (de 16 à 24 ans).
  • Groupe 4 : 10 étudiants de l’établissement d’enseignement supérieur ECS – European Communication School issus de familles aisées (de 18 à 24 ans, 9 femmes et 1 homme).
  • Groupe 5 : 1 étudiant de l’établissement d’enseignement supérieur l’INSAS, Institut national supérieur des arts du spectacle.

Formation pour éducateurs de jeunes

Organisateur : CEPS Projectes Socials, Barcelone, Espagne
Mots clé: éducateurs, outils pour les réseaux sociaux, bonnes pratiques numériques, travail de groupe
Introduction : Les éducateurs qui travaillent avec des jeunes sont souvent dépassés par l’utilisation des nouvelles technologies et, par conséquent, ne sont pas en mesure de les intégrer à leur pratique éducative. Ce manque de connaissances et de confiance constitue un obstacle qui empêche d’une part de comprendre comment se nouent les relations entre les jeunes qui utilisent les technologies mobiles, et d’autre part de prévenir de potentiels problèmes.
Intérêt : Apporter aux éducateurs des compétences en matière de discrimination et leur fournir des informations sur les questions de discrimination ainsi que des lignes directrices pour de bonnes pratiques dans le cadre des réseaux sociaux sur Internet.
Objectifs :
  • aider les éducateurs à travailler avec les jeunes au développement de bonnes pratiques sur Internet, traiter le sujet des discriminations sur Internet et en réel ;
  • autonomiser les éducateurs en renforçant leur confiance en leurs propres connaissances et compétences ;
  • fournir des informations de base sur certains risques propres aux réseaux sociaux sur Internet et informer de la manière de prévenir ces risques ;
  • découvrir et examiner plusieurs outils et activités liés aux réseaux sociaux qui peuvent être utilisés avec les jeunes.
Activités :
  • Sensibiliser aux contenus en ligne discriminatoires : Rassembler du matériel trouvé sur les réseaux sociaux présentant des propos ou un langage discriminatoires, des messages racistes, des stéréotypes et des préjugés. Discuter en réel (hors ligne) de possibles manières de contrer ces propos et messages en utilisant des outils Internet. Se concentrer sur l’apprentissage de l’utilisation des étiquettes ou mots-dièse propres aux réseaux sociaux, des agrégateurs de contenus et de différents outils de suivi.
  • Produire du matériel de référence : en utilisant Facebook, le but étant de commencer de manière créative à produire et à sélectionner des contenus en vue de la table ronde sur la discrimination en ligne. Élaborer du matériel pédagogique collaboratif directement tiré de l’expérience des participants en matière de discrimination sur Internet.
  • Enseigner aux jeunes de bons comportements sociaux en réel et sur Internet : Utiliser du matériel de référence et des exemples de bonnes pratiques, conjugués à une réflexion sur la question suivante : comment les jeunes peuvent-ils prévenir la discrimination, la contrer et lutter contre elle dans des environnements numériques.
  • Les formateurs élaborent du matériel pédagogique pour les membres du groupe. Les supports pédagogiques comportent des indications claires expliquant : comment participer, comment apporter des connaissances, quels types de contenus seront produits et comment cet environnement dynamique influence les relations.
Participants : Professionnels travaillant avec des jeunes sur le terrain : enseignants, travailleurs sociaux, éducateurs, animateurs de quartier, etc.

Formation pour jeunes

Organisateur : CEPS Projectes Socials, Barcelone, Espagne
Mots clé: jeunes, réseaux sociaux, bonnes pratiques numériques, travail de groupe, relations, utilisateur actif, pensée critique
Introduction : La formation s’est déroulée à La Ribera (Born), un quartier présentant un fort taux de population immigrée qui connaît de nombreux défis à l’heure de la gentrification. Les jeunes du groupe issu de ce quartier avaient entre 14 et 18 ans. Bien qu’ils ne soient pas directement menacés d’exclusion, ils vivent au quotidien avec cette réalité, certains d’entre eux connaissent des problèmes complexes.
Intérêt : Apprendre aux jeunes à exercer une pensée critique sur leur position en tant qu’utilisateur passif ou actif des réseaux sociaux, et leur apprendre à penser cette position de manière consciente. Développer les compétences et connaissances des participants afin qu’ils fassent preuve de réflexion et de sens critique lorsqu’ils utilisent les environnements numériques.
Objectifs :
  • découvrir les différents types d’utilisateurs des réseaux, identifier le type d’utilisateur correspondant à chacun – catégories : utilisateur incitateur, utilisateur fan, utilisateur actif, utilisateur passif, utilisateur exposé ;
  • autonomiser les jeunes en renforçant leur confiance en leurs propres connaissances et compétences ;
  • découvrir et examiner les modes de participation créatifs sur Facebook et les moyens de lutter contre la discrimination sur Internet ;
  • découvrir et examiner la viralité de l’audiovisuel sur Internet.
Activités :
  • Utiliser Facebook, Twitter, Instagram, Youtube et les outils du web 2.0 pour identifier les sites Internet de contenus multimédia ainsi que les propos discriminatoires, les messages racistes, les clichés, les stéréotypes et les préjugés, et effectuer un repérage de ces sites et contenus. Apprendre à utiliser les mots-dièse ou étiquettes des médias sociaux ainsi que divers outils de suivi qui pourraient être utilisés à l’avenir lors d’activités pédagogiques.
  • Utiliser Facebook afin de de commencer de manière créative à produire et à sélectionner des contenus en vue de la table ronde sur la discrimination en ligne. Élaborer du matériel pédagogique collaboratif à partir des expériences de tous les participants en matière de discrimination sur Internet. Le matériel servira de guide pour d’autres jeunes susceptibles de se trouver en situation de discrimination. Le matériel sera disponible sur Internet (http://digitaldiscrimination.eu) et sur la page du groupe Facebook, ce qui permettra d’ouvrir un canal d’échange permanent pour susciter un dialogue entre pairs.
  • Faire référence à tous les concepts liés à la situation actuelle de l’Internet 2.0, la vulnérabilité des jeunes face aux contenus abusifs et discriminatoires, et surtout la capacité à intervenir activement en s’opposant à la discrimination dans les environnements numériques et en luttant contre celle-ci par des moyens divers de manière créative et réfléchie.
Participants : Jeunes âgés de 14 à 17 ans.

Formation pour jeunes

Organisateur : CIES Rome, Italie
Mots clé: sensibilisation, discrimination en ligne et en présence physique, travail de groupe, interculturel, immigration, diversité, racisme, homophobie, discrimination genrée
Introduction : La formation s’est déroulée à Rome : des étudiants de l’enseignement secondaire italiens autochtones et immigrés ont participé à un atelier innovant fondé sur une méthodologie non-formelle et interactive. L’objectif de l’atelier consistait à élaborer et à diffuser de concert avec les jeunes des stratégies efficaces pour contrer l’homophobie, la discrimination sur des motifs ethniques ainsi que la discrimination genrée sur Facebook. Le travail a pris pour point de départ les perceptions des participants, mettant particulièrement l’accent sur la différence entre les formes latentes et évidentes de discrimination sur Internet.
Intérêt : Encourager les jeunes à réfléchir et à agir sur le racisme et la discrimination dans leur vie réelle comme dans les environnements virtuels afin de leur permettre de devenir des citoyens informés, conscients et actifs.
Objectifs :
  • Concourir à sensibiliser les participants à la discrimination sur Internet en employant une approche interculturelle.
  • Concourir à faire émerger chez les participants un sentiment de responsabilité quant à leur utilisation de l’Internet, alliant liberté d’expression et respect des droits humains.
  • Stimuler la réflexion, sensibiliser aux risques et aux avantages potentiels de l’activité sur les réseaux sociaux, et faire prendre conscience de ces risques et avantages.
  • Aider les participants à exercer un rôle conscient et actif en s’opposant à la discrimination sur Internet.
Activités : Phase I – Sensibilisation : 1er module Présentation du projet ; activités de prise de contact pour briser la glace et consolider l’esprit d’équipe ; présentation de la notion de discrimination à travers des jeux interactifs et une discussion en groupe ; présentation d’études de cas et débat sur les différentes perceptions des participants ; les participants effectuent des recherches sur les contenus en ligne discriminatoires et débattent des résultats ; création d’un profil et d’un groupe Facebook. Phase II – Réaction et production numérique : 2ème et 3e modules Cours classique sur les différentes approches de la communication, sur la communication sur Internet et la discrimination ; discussion dirigée en groupe portant sur les avantages et les risques potentiels que présentent les réseaux sociaux ; travail de groupe visant à concevoir des actions d’opposition à la discrimination (choix de sujets, écriture de scénarios pour vidéos…) ; production de matériel numérique. Phase III – Action en ligne : 4e module Retours sur l’ensemble du processus de formation et évaluation de ce dernier ; diffusion des résultats livrables : stimuler une réflexion sur les activités de formation, identifier les forces et les faiblesses au moyen de jeux et de questionnaires d’évaluation, les participants diffusent les résultats livrables sur Internet. Participants 1 : 21 étudiants de l’établissement d’enseignement secondaire Cavour (17 garçons et 4 filles âgés de 16 à 17 ans). Participants 2 : 14 étudiantes de l’établissement d’enseignement secondaire Pertini-Falcone filles âgées de 16 à 17 ans).

Formation pour jeunes

Organisateur : Collage Arts, Londres, Angleterre
Mots clé: jeunes, identité, diffusion d’informations personnelles, discrimination latente
Introduction : Il s’agit d’un processus exploratoire mené à Collage Arts avec trois groupes de jeunes âgés pour la plupart de 16 à 19 ans et vivant à Londres qui ne travaillent pas, ne suivent pas d’étude ou de formation (situation désignée par l’acronyme anglais NEET), ou bien sont susceptibles de se retrouver sans études ni formation ni travail.
En l’associant à des mots nouveaux, l’organisation transforme l’abréviation à connotation négative NEET (not in education, employment or training) en un acronyme positif habité par les termes : Nurture, Enable Empower and Transform – en français : nourrir, rendre possible, autonomiser et transformer. Sont développées de manière créative des stratégies permettant d’identifier les messages discriminatoires postés sur Internet et de les contester de manière respectueuse en employant les méthodes les plus diverses, notamment en formant des leaders parmi les pairs, qui seront à même d’instruire leurs pairs y compris plus jeunes.
Intérêt : Sonder et examiner sa propre identité ainsi que les identités de groupe afin d’être davantage conscient des risques et responsabilités existants sur Internet et dans la réalité. Accroître les capacités d’empathie et développer une compréhension critique de la discrimination notamment sous forme latente, appliquer les compétences acquises lors d’activités pratiques.
Objectifs :
  • Sensibiliser aux identités « push »1 et « pull »2. Ce que je suis : Comment est-ce que je me perçois moi-même, comment ma famille et mes amis proches me perçoivent-ils ; comment me perçoivent les autres.
  • Prendre conscience des risques ou des dangers liés aux informations personnelles, développer un sens de la responsabilité et une auto-responsabilisation quant aux informations personnelles que l’on diffuse et à la sécurité de la personne dans des environnements réels et virtuels. Être avec toi : Comment est-ce que je perçois mes pairs, dans la vie réelle et sur Internet ; qu’est-ce que je leur dis de moi dans des environnements réels et sur Internet.
  • Concevoir et comprendre l’empathie et la responsabilité que l’on porte vis-à-vis du bien-être d’autrui : Être conscient des discriminations latentes : Identifier les discriminations latentes visuelles ou verbales et apprendre à les contester.
  • Effectuer une évaluation critique de l’atelier, sélectionner les aspects clé de l’apprentissage qui pourraient profiter à d’autres et communiquer ces aspects clé à travers des actions créatives. Être créatifs ensemble : Comment pouvons-nous employer notre créativité pour mettre en commun nos apprentissages et cette expérience que nous avons vécue.
Activités :
  • Préparation : Prendre 18 photos et les charger dans la fenêtre de Johari. Lancer un blog collectif pour le groupe ; (cette activité est présentée en détail dans la fiche de formation).
  • Ce que je suis (1): Les apprenants apportent un photocollage d’eux-mêmes et le mettent en commun.
  • Être avec toi (2) : Les apprenants discutent des informations personnelles qu’ils diffusent dans le cadre de la formation, c’est à dire ici en présence physique avec leurs pairs dans un espace réel. Des photographies de leur reflet ou d’autres images réfléchissantes.
  • Être conscient des discriminations latentes (3) : Les apprenants discutent de leur propre expérience concernant des commentaires publiés en ligne porteurs de discrimination larvée ou non. Ils reconnaissent les publications en ligne qui restreignent la manière dont certains « types » de personnes sont perçus par les autres, ils prennent conscience du fait que certaines voix sont réduites au silence.
  • Être créatifs ensemble (4) : Les apprenants créent eux-mêmes des œuvres à partir de leur propre expression de contestation tirée du lexique urbain en utilisant tous les aspects couverts durant les ateliers.
Participants : 6 à 8 jeunes ; 16 à 24 personnes appartenant aux communautés noire, asiatique ou à des minorités ethniques ; 25% de personnes non-anglophones ; 10% d’anciens délinquants, 10% de personnes prises en charge ou quittant des structures de prise en charge ; répartition hommes-femmes : 50/50 en groupes mixtes avec deux formateurs, dont un de chaque genre ; 100% en groupes non-mixtes, formateur compris. Le recrutement des groupes est effectué par le biais de liens existants avec des organismes externes : l’antenne de la justice des mineurs Youth Offending team, l’agence de logement supervisé avec services de soutien Supported housing, l’équipe d’accompagnement en fin de prise en charge Leaving care team.
Organisateur : Fondation PACT (Roumanie), Balta et Slatina.
Mots clé: jeunes, éducation non formelle, lutter sur Internet et dans la réalité hors ligne, utilisation responsable d’Internet, empathie, groupes discriminés, comprendre ce que l’on ressent en situation de discrimination.
Introduction : La discrimination est largement répandue en Roumanie, même si elle ne figure par en première place dans l’agenda des politiques publiques et des autorités ; la plupart des citoyens préfèrent employer un discours politiquement correct plutôt que prendre des mesures concrètes réelles pour traiter le problème. À titre d’exemple, selon le récent sondage officiel, plus de 75% des Roumains déclarent qu’ils n’éliraient pas un président d’appartenance ethnique rom ou hongroise, ou bien présentant un handicap physique. Deux tiers des répondants sont hostiles à l’idée d’un président de confession différente et la moitié d’entre eux ne voteraient pas pour une femme.
La formation s’est attachée à aller au-delà du discours politiquement correct, provoquant les jeunes afin de les amener à exprimer ouvertement leurs opinions tout en étant respectueux, et à se mettre à la place des groupes qui sont discriminés.
Intérêt : Comprendre et interroger le concept de discrimination au-delà du discours politiquement correct dominant selon lequel « la discrimination c’est mal ». Développer une utilisation responsable des outils en ligne à usage personnel comme professionnel, produire du matériel numérique pour lutter contre la discrimination.
Objectifs :
  • Comprendre les causes de la discrimination, la manière dont elle se diffuse, ce qu’elle signifie et les sentiments qu’elle suscite.
  • Identifier différentes formes de discrimination en mettant l’accent sur la discrimination latente.
  • Développer la capacité des participants à évaluer les contenus publiés sur Internet et à les adapter en fonction des plateformes numériques visées.
  • Apprendre à produire du matériel numérique afin de lutter contre la discrimination.
Activités : Chaque formation a été organisée en deux sessions d’une journée en présence réelle auxquelles s’ajoutent plusieurs travaux à effectuer en ligne ainsi qu’une réunion de groupe afin de visionner un film et d’en débattre ensemble. Les groupes ont organisé les projections et les débats qui suivent la projection de manière indépendante au niveau local, sans recourir à un appui direct de la part des organisateurs de la formation.
  • Réflexion et débat autour d’une étude de cas imaginaire en adoptant le point de vue de chacun des personnages présentés dans l’étude de cas.
  • Discussions dirigées à partir de courts-métrages abordant les questions suivantes : qu’est-ce que la discrimination, quels sentiments suscite-t-elle, comment se manifeste-t-elle ?
  • Préparer un récit personnel relatant l’histoire d’une personne qui appartient à un groupe qui est la cible de discrimination – travail individuel
  • En groupe, réaliser un collage sur le sujet : que signifie la discrimination et comment lutter contre celle-ci.
  • Effectuer des recherches et une présentation sur Internet des formes existantes de discrimination latente.
  • Collecte d’idées (brainstorming) en petits groupes sur le sujet : comment l’Internet peut-il être utilisé à de « bonnes » et à de « mauvaises » fins.
  • Présentation d’outils en ligne et exercice pratique d’utilisation de certains d’entre eux.
  • Travail : produire du matériel numérique visant à s’exprimer et à lutter contre la discrimination.
En fonction des expériences passées vécues par les participants, nous avons approfondi certains sujets et, dans le village de Balta, nous avons introduit un nouveau thème autour de la compétence émotionnelle (distinguer correctement les pensées des émotions et des actions, envisager les connexions entre ces trois éléments). Participants : Deux groupes de jeunes de 15 à 21 ans ; 1) petite ville de Slatina 2) village de Balta. Les jeunes étaient soit des étudiants de l’enseignement secondaires, soit des étudiants de l’université. Les jeunes de Slatina ont travaillé avec des groupes défavorisés et développé des initiatives de jeunes. Les jeunes de Balta disposaient de possibilités plus restreintes, non seulement en termes d’accès à des activités extra-scolaires, mais aussi en termes d’accès à l’éducation sociale et à l’éducation sur Internet.

Batch40Veți găsi în secțiunea ‘materiale’ o serie de idei pentru tineri, părinți și oameni care lucrează cu tinerii pentru sporirea sensibilizării cu privire la tehnologie, siguranță, discriminare digitală și empatie. Obiectivul este acela de a-i susține pe tineri (și adulți) pentru a deveni utilizatori digitali activi și responsabili; evaluarea și analiza propriei utilizări a tehnologiei, efectuarea schimbărilor, contestarea și lupta împotriva discriminării digitale.
Resursele părinților/tutorelui au rolul de a le da tutorilor încrederea de a începe conversații despre utilizarea responsabilă și sigură a rețelelor de socializare online, chiar și cu un nivel scăzut de cunoștințe digitale. Veți găsi idei cu privire la încurajarea comportamentului introspectiv și activ, cât și pentru buna folosire a tehnologiei.
‘Resursele educatorilor’ furnizează o serie de activități educaționale care ar putea fi folosite cu noile grupuri formate pentru a dezvolta și menține un dialog despre anti-discriminarea online. Sunt idei ce pot fi folosite pentru a crea baza unui blog sau conținutul unui poster.
‘Testul de siguranță online’ și ‘Cum să faci cele mai bune selfie-uri?’ au scopul de a încuraja tinerii la introspecție, dezvoltarea empatiei și oferirea de idei despre cum să devină utilizatori responsabili și activi de rețele de socializare online.
Rezumatele instruirilor conțin elementele importante din sesiunile pilot, cu tineri și educatori, care s-au desfășurat în 5 state UE în perioada 2013/2014, ca parte din proiectul ICUD organizate de 5 ONG-uri diferite. Acestea oferă o imagine de ansamblu a ceea ce s-a realizat, dar și indicii pentru adulți cu privire la abordarea discriminării digitale. Totodată, acestea se bazează pe fișele de training ‘fof foșețe care sunt mai utile pentru educatori, formatori și profesori și sunt disponibile în limba engleză în acest pachet online. Totodată, acestea se bazează pe fișele de training (training outline forms) care sunt mai utile pentru educatori, formatori și profesori și sunt disponibile în limba engleză în acest pachet online.

Resursele părintelui/tutorelui

Nu trebuie să fiți experți în internet pentru a-i sensibiliza pe tineri cu privire la discriminarea digitală și dezvoltarea empatiei. Aveți experiența și instrumentele pentru a-i susține ca ei să devină utilizatori de tehnologie activi, responsabili și empatici. Tinerii au o experiență vastă în tehnologie, însă adulții au abilități sociale bazate pe experiența de viață care de cele mai multe ori le lipsește tinerilor. Puteți discuta împreună despre internet, discriminare digitală și puteți dezvolta un dialog deschis și reflexiv, care să îi ajute pe tineri să-și dezvolte abilitățile sociale pentru a se confrunta cu provocările din mediul virtual și real.
Asigurați-vă că găsiți ora și locul potrivite pentru amândoi, pentru a împărtăși ideile și experiența, fără să vă fie distrasă atenția, astfel încât să ascultați cu tot interesul. Atenție la limbajul corporal, la emoțiile ascunse pe care copilul nu le poate exprima verbal, neavând vocabularul necesar.
Ați văzut recent videoclipuri/imagini amuzante? Urmăriți împreună și apoi vorbiți despre site-ul pe care îl folosesc, cum au aflat de clip (de unde îl știu), de unde provine clipul (ce țară, oraș), cum a fost realizat clipul (telefon mobil, profesional, cameră web…), când a fost realizat, este recent? Analizați aspecte precum postarea de comentarii despre clip, distribuirea către prieteni, butoanele Îmi place/ Nu îmi place (Like/Unlike) – dacă nu sunteți siguri de aceste aspecte lăsați-l să vă explice – deveniți interesat de felul în care funcționează site-ul și adresați întrebări (ce face – prietenii tăi pot vedea conținutul, cine altcineva?)
Care sunt videoclipurile sau imaginile cele mai supărătoare pe care le-ați văzut ? Urmăriți și discutați din nou ca mai sus. Cum credeți că se simte persoana în cauză, este corectă situația? Ce se întâmplă? Merită acest tratament? (Reflecție: Credeți că unii oameni sunt mai importanți/mai buni decât alții?) Ce poate face personajul/persoana pentru a opri această situație? Ce credeți că va crede persoana respectivă despre ceilalți, când îi vede în această situație? Cunoașteți pe altcineva care s-a aflat într-o situație similară? Ce s-a întâmplat, cum au gestionat situația? Credeți că ar fi putut face ceva diferit?
Cum v-ați simți dacă ați fi fost dvs în cauză? Ce ați face? Există fotografii/videoclipuri care nu vă plac și pe care dacă le-ar vedea prietenii dvs v-ați simți jenat? Cum v-ați simți dacă acestea ar fi distribuite pe internet? Uitați-vă la fotografii și imagini și comparați moda/machiajul/hobby-urile pe care le aveați în tinerețe să vedeți dacă interesele s-au modificat între timp- s-au modificat? Sunteți aceeași persoană cu aceleași interese ca în fotografie ?
Exprimați-vă emoțiile – exprimați felul în care vă simțiți și cum v-ați simțit ca rezultat al acțiunilor altora, cum s-ar simți ceilalți? Creați un vocabular al emoțiilor și sentimentelor.

Resursa educatorilor

Scop: consolidarea înțelegerii limbajului emoțional (limbajul corporal și vocabularul) și a empatiei pentru a preveni orice formă de discriminare digitală. Unde este posibil se vor folosi exemple de pe internet și de pe rețelele sociale.
Activitate off-line: Oglinda
Partea 1: Cum ne vedem unii pe alții ?
În perechi cu fața unul la celălalt : Persoana A va reproduce în oglindă acțiunile persoanei B. Schimbați – persoana B va reproduce în oglindă acțiunile persoanei A.
Reflecție: A fost greu, cum v-ați simțit ? Care parte a fost mai /mai puțin confortabilă ? În grupuri restrânse alegeți o serie de portrete pentru a exprima diferite emoții (puteți căuta online sau în reviste) și distribuiți întregului grup portretele, identificați emoțiile și hotărâți care este cea mai bună imagine pentru a reprezenta fiecare persoană. Mai departe: O persoană va imita expresiile din imagini – celălalt(i) va(vor) ghici emoția. Reflecție: Gândiți-vă la un moment în care ați trăit acele emoții. Gândiți-vă înainte de a distribui, vă simțiți confortabil să o distribuiți partenerului dvs., grupului ?
Partea a 2a: Cum îi prezentăm pe ceilalți și pe noi înșine ?
Împărțiți-vă în grupuri de 3 : naratorul, ascultătorul și observatorul. Explicați situația/ povestea partenerilor din grup, ce s-a întâmplat, cine a fost implicat, dacă s-a rezolvat și cum. Partenerii vor asculta în întregime și activ (fără întreruperi) – uitați-vă în ochii partenerilor, nu întrerupeți, analizați limbajul corporal al partenerilor. Puteți identifica alte emoții? Apoi spuneți din nou povestea, observatorul va da feedback referitor la cât de bine și cât de aproape de original a fost povestea reprodusă. Repetați până ce fiecare participant joacă cele 3 roluri.
Idei pentru emoții de folosit: entuziasmat, supărat, deprimat, mulțumit, speriat, îngrijorat, fericit, energizat, stresat… Provocare suplimentară: Spuneți povestea partenerului la persoana întâi, unui grup mai mare, partenerul își duce mâinile în față și contribuie la istorisirea dvs. Puteți folosi pentru exemplificare videoclipuri/fotografii din secțiunea de link-uri a pachetului educațional anti-discriminare (http://digitaldiscrimination.eu/pack/link/). Grupul ascultă povestea și la final ghicește ce emoție a fost descrisă, ce gesturi și limbaj corporal au observat, compară gândurile cu ceilalți și discută despre alegerea emoției respective.
Activitate online: Cereți-le tinerilor să își facă selfie-uri cu propriile telefoane mobile sau cu o cameră digitală, pe perechi, aplicând ceea au analizat până acum, apoi distribuiți rezultatele și discutați despre cum s-au simțit. Puteți folosi fișa de resurse ‘Cum să faci cele mai bune selfie-uri ? ’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/material/) pentru a le da indicii despre ce fel de fotografii să-și facă lor și altora.

În funcție de instrumentele disponibile, puteți folosi calculatoarele, telefoanele mobile sau hârtia (desene, colaje etc). Este o idee extraordinară ca tinerii să aleagă o rețea socială pe care și-ar dori să distribuie rezultatele (rămâneți la cea pe care o utilizează majoritatea) și profitați pentru a încerca să creați un grup închis sau privat, pentru ca ei să vadă opțiunile de siguranță și restricțiile de distribuire. O idee bună este, totuși, să nu distribuiți imaginile instantaneu, în timpul activității, deoarece tinerii descoperă în timpul sesiunilor ce este și ce nu este ok. Imaginile ar trebui distribuite în clasă pe o platformă off-line, de exemplu, într-un simplu document word.
Scop: consolidarea înțelegerii limbajului emoțional (limbajul corporal și vocabularul) și a empatiei pentru a preveni orice formă de discriminare. Instrumentele digitale ar trebui folosite oricând este posibil pentru a oferi exemple.
Partea 1) Activitate off-line: Șoapte

În grup : Participanții se așază într-un cerc mare, un voluntar va spune o poveste și o va șopti în urechea persoanei din dreapta. Spuneți-i persoanei care a auzit povestea să o șoptească persoanei din dreapta sa. Continuați până toată lumea a ascultat povestea. Ultima persoană care a ascultat povestea o va repeta și veți face comparația cu varianta elevului care a spus povestea inițial. Participanții vor compara originalul cu ideea finală și vor nota schimbările apărute.
Reflecție:
a) fapte: Cum s-au modificat poveștile pe măsură ce au fost reproduse ? Ex: oamenii tind să-și amintească detalii, să adauge informații pentru a face povestea mai credibilă sau să o aducă mai aproape de ceea ce cred ei că ar trebui să fie; oamenii exagerează pentru a face o poveste mai amuzantă sau mai interesantă decât este. Ce anume influențează felul în care auzim sau interpretăm informațiile? Ce pondere au experiențele și interesele noastre asupra perspectivelor noastre? Există momente când oamenii aud interpretări diferite ale aceleiași povești și nu mai știu care interpretare este exactă? Dacă toată lumea vede și aude ceva în mod diferit, cum putem ști când o poveste este corectă?
b) sentimente: Cum ne-au făcut să ne simțim modificările poveștilor? Comparați sentimentele persoanei care a început istorisirea cu cele ale restului grupului. Dacă ar fi fost o poveste personală și s-ar fi modificat înțelesul ?
c)consecințe: Ați distribui online poveștile din această sesiune? Cui? Considerați că o altă persoană ar înțelege povestea în totalitat? Există pericolul interpretării eronate?
Partea a 2a) Activitate online:
Aceasta poate fi realizată și offline pe hârtie, dar ar trebui să includă referințe clare la rețelele sociale. Înainte de a începe, întrebați ce fel de rețele sociale folosesc și vedeți dacă este vreuna precum Twitter care are limită de semne folosite, lăsați-i pe tineri să vă spună ce fac și lăsați-i să descopere ce aspecte să pună sub semnul întrebării.
Scrieți un tweet:
Pasul 1) Reduceți povestea la 140 de semne. Cât de ușor/greu este? Povestea este clară sau ambiguă?
Pasul 2) Găsiți o imagine pe care să o alăturați postării. S-a modificat povestea? Ce lipsește? Vă mai puteți da seama ce fel de emoții sunt legate de aceasta ?
Pasul 3) Cineva retransmite tweet-ul și adaugă un comentariu. A modificat mesajul transmis?
Reflecție: Care sunt similitudinile și diferențele între poveștile spuse față în față și online? Discutați întâi în grupuri mici, apoi oferiți feedback împreună cu toate grupurile.
Scop: Dezvoltarea conștiinței de sine și evidențierea mesajelor ascunse în imagini pe care le distribuim și primim online.
Pregătire: Citiți secțiunile ”Introducere”, ”Discriminarea digitală” și secțiunea destinată utilizatorului din acest pachet pentru a vă rafina limbajul referitor la subiectele tratate. Explorați secțiunea de link-uri; sunt multe videoclipuri, articole și imagini pe care le puteți folosi pentru a exemplifica punctele din această sesiune.
Activitate offline, partea 1: Care este propria imagine ?
Tinerii trebuie să-și facă 18 fotografii specifice (cu camera telefonului sau o cameră digitală). Acestea ar trebui să fie imagini pe care oamenii sunt încântați să le distribuie grupului.
  • 8 fotografii – cu mine în situații din viața de zi cu zi, școală/acasă/familie și prieteni/animale de companie/ învățat/joacă/relaxare
  • 8 fotografii – cu mine despre cum mă văd ceilalți. Participanții le cer prietenilor/familiei să le transmită aspecte cu privire la ei înșiși- ex : Părintele/tutorele meu crede că știu să gestionez banii, prietenul meu crede că sunt sufletul petrecerii.
  • 1 fotografie (reprodusă de 8 ori) cu mine reflectat în oglindă/altă suprafață
  • 1 fotografie (reprodusă de 8 ori) cu mine ca umbră – doar o siluetă
Participanții introduc aceste fotografii în căsuțele din Fereastra lui Johari (online sau pe hârtie)
#AB
1 Cine sunt. Imagini și informații pe care sunt încântat să le distribui celorlalți Cine cred ceilalți că sunt ce cred despre mine
2 Informații necunoscute sau ascunse despre mine; informații sau imagini pe care nu le distribui celorlalțiNecunoscut de mine sau de alții
Acțiune : În perechi participanții discută aspecte/imagini ale identității lor cunoscute sau necunoscute lor anterior. Cereți-le să compare cu partea online versus situații din viața reală în care distribuie informații și imagini:
Sunt imagini pe care le-aș/nu le-aș distribui? Puteți folosi resursa ‘Cum să faci cele mai bune selfie-uri? ’ (http://digitaldiscrimination.eu/pack/material/).
Activitate offline, partea a 2-a : Ce este un stereotip ? Explicați ce este un stereotip și dați câteva exemple spre a fi incluse în activitate, ex: de rasă/culturale/religioase/sex/vârstă. Participanții discută despre cum se potrivesc sau în ce măsură contestă ferestrele lor stereotipurile de care sunt conștienți în media clasice sau online. Care sunt elementele pozitive ale imaginilor prezentate de media și în ce măsură sunt diferite de ideile și imaginile negative?
Acțiune: Participanții realizează în colaborare un colaj care pune în discuție stereotipurile identificate, folosind imaginile lor ca bun exemplu. (Acestea pot fi limitate la 2 din partea fiecărei persoane)
Reflecție: Discutați fiecare element al colajului și în ce măsură pune în discuție stereotipurile, există unele neincluse, cum poate fi folosit acest colaj, ați pus în discuție percepțiile și ideile participanților, există teme sau idei care se conectează prin aceste stereotipuri?
Activitate online: În grupuri mici participanții aleg o vedetă sau un grup pentru cercetare. Scopul este acela de a găsi și de a analiza conturile de rețele sociale și prezența online. De ce produse sau cauze sunt legate, pozitive sau negative? Sunt sponsorizați sau plătiți de companii pentru a le susține produsele ? Distribuie ‘selfies’? Ce promovează sau ce ‘vând’ aceste imagini celor care îi urmăresc? Există o temă a produselor de care sunt legate? Realizați o Fereastră a lui Johari pe baza cercetărilor lor. Participanții prezintă constatările grupului.
Reflecție: Discutați întâi în grupuri restrânse apoi oferiți feedback împreună cu toate grupurile. Care sunt mesajele flagrante și ascunse și asocierile referitoare la imaginile și conținutul pe care le primim și transmitem? În fiecare zi luăm decizii și ne formăm opinii cu privire la persoane, organizații și produse. Cum suntem influențați și informați online? Ce asocieri instantanee, stereotipuri și discriminări facem legat de persoane, imagini și conținut?
Scop: sensibilizare cu privire la utilizatorii pasivi, activi și reactivi și cum avem mai multe șanse să contribuim la discriminarea digitală pe neștiute, distribuind materiale fără a ne gândi sau reflecta și apoi devenind utilizatori pasivi și mai târziu victime ale discriminării.
Pregătire: Citiți secțiunile ”I‘ntroducere”’, ”D‘iscriminarea digitală”’ și secțiunea destinată utilizatorului din acest pachet pentru a vă rafina limbajul referitor la subiectele tratate. Explorați secțiunea de link-uri; sunt multe videoclipuri, articole și imagini pe care le puteți folosi pentru a exemplifica punctele din această sesiune.
Partea 1) Activitate offline: ÎMI PLACE/ NU ÎMI PLACE/ DEPINDE
Scrieți pe trei foi de hârtie diferite, cuvintele ÎMI PLACE, NU ÎMI PLACE, DEPINDE și puneți-le în locuri diferite. Citiți afirmațiile și cereți-le participanților să se îndrepte în sală către locul indicat în funcție de ceea ce cred/simt: dacă le place, nu le place sau nu sunt siguri de ceea ce spune declarația. Folosiți următoarele declarații ca punct de plecare. Aduceți exemple mai puțin evidente și folosiți materiale vizuale.
Creați afirmații pertinente pentru grupul dvs, apoi lăsați-i să le propună pe ale lor. Îmi place să folosesc rețelele sociale pentru a păstra legătura cu prietenii.
Accept orice cerere de prietenie. Cu cât mai mulți prieteni, cu atât mai bine!
Îmi verific mereu telefonul să văd dacă am primit mesaje.
Când prietenul îmi spune ceva important îmi închid telefonul.
Îmi etichetez prietenii în fotografii fără a le cere acordul.
Dau click pe Îmi place/Like pentru imagini sau texte pe care nu le-am citit prea bine.
Îmi exclud prietenii de pe chat sau din grupuri.
Fac comentarii negative referitoare la prieteni, prieteni ai prietenilor, străini.
Emit supoziții despre oameni în funcție de grupurile din care fac parte.
Îmi plac și distribui bancuri care ridiculizează oamenii (pe motiv de sex, rasă, religie, orientare sexuală, îmbrăcăminte, înălțime sau greutate, abilități fizice sau mentale.)

Citiți afirmații sau arătați imagini cu declarații și alocați timp participanților pentru a lua o poziție. Cereți-le voluntarilor în timpul activității să-și explice alegerea oricare ar fi poziția lor. Dați-le ocazia să-și schimbe poziția de la o declarație la alta.
Reflecție după activitate: Cum v-ați simțit să adoptați o poziție cu privire la anumite afirmații? Este un subiect de care nu sunteți sigur, de ce alte informații aveți nevoie pentru a vă forma o opinie? Cum v-ați simțit când i-ați văzut pe alții că adoptă o poziție diferită de a dvs.? V-au surprins anumite opinii? A existat vreo poziție unde v-ați aflat clar în minoritate? V-ați gândit să vă modificați poziția pentru a trece de partea majorității? Credeți că există momente când oamenii se prefac că sunt de acord cu ceilalți, care ar fi beneficiile acestui comportament? Cum se compară această activitate cu rețelele sociale online și cu comportamentul dvs când dați click pe Îmi place/Like? Sunteți imediat de acord cu ceva sau faceți cercetări și reflectați la anumite afirmații, imagini, postări sau comentarii?
Partea a 2-a) Activitate offline: Citiți cu voce tare definițiile din secțiunea destinată utilizatorului din acest pachet (http://digitaldiscrimination/pack/user/). Cereți-le participanților să se gândească și discutați: Ce fel de utilizator sunt? Ce fel de utilizator vreau să fiu? Ce pași trebuie să întreprind ?
Analizați în detaliu – Creați empatie și puneți sub semnul întrebării comportamentul grupului: Am prejudecăți cu privire la anumite grupuri sau oameni, cine sunt aceștia? De ce cred că am/nu am prejudecăți? Care dintre prejudecățile mele sunt acceptate de grupul meu? Cred că trebuie să schimb ceva la mine și de ce ? Vorbesc în numele celorlalți dacă văd că sunt tratați nedrept? A vorbit vreodată cineva pentru a-mi lua apărarea? De ce cred că am/nu am vorbit în favoarea cuiva? Ce pot face pentru a deveni mai elocvent cu privire la discriminarea digitală? Ce beneficii aș avea de pe urma luării de atitudine pentru ceilalți? Ce beneficii ar avea ceilalți dacă iau atitudine pentru ei? De obicei sunt de acord cu grupul? Am fost vreodată hărțuit? Cunosc pe cineva care a fost hărțuit?
Partea a 3-a) Activitate online / Pașii următori: Participanții identifică unul sau mai multe aspecte ori atitudini pe care fiecare ar vrea să le pună sub semnul întrebării sau să le conteste. Mergeți la resursa 6 ”Cum să faci diferența?”(http://digitaldiscrimination.eu/pack/material/) pentru idei despre o activitate de realizare a unei campanii online și pentru a deveni utilizator activ și reactiv.
Scop: sensibilizare cu privire la formele de discriminare la vedere și ascunse și cum avem mai multe șanse să contribuim la discriminarea digitală pe neștiute, distribuind materiale fără a ne gândi sau reflecta și apoi devenind utilizatori pasivi și mai târziu victime ale discriminării.
Pregătire: Citiți secțiunile ”I‘ntroducere”’, ”D‘iscriminarea digitală”’ și secțiunea destinată utilizatorului din acest pachet pentru a vă rafina limbajul referitor la subiectele tratate. Explorați secțiunea de link-uri; sunt multe videoclipuri, articole și imagini pe care le puteți folosi pentru a exemplifica punctele din această sesiune.
Partea 1) Activitate offline:
Prezentați imaginile rapid pentru a evidențiaprimele impresii și sentimente (simulați efectul conținutului văzut online).
Reflecție: Care sunt sentimentele generale ce reies din acest context?Prezentați imaginile din nou și discutați-le pe fiecare în detaliu pentru a evidenția percepții diferite cu privire la formele mai mult sau mai puțin ascunse de discriminare online. Discutați utilizarea discriminatorie de imagini și comentarii. Exemple de întrebări: Ce prezintă această imagine/acest limbaj? Vocea cui se aude? Care este publicul țintă? Care este mesajul? Există alte mesaje, referințe sau imagini în legătură cu acesta? Care sunt acestea? Ce alte conexiuni faceți/ ar putea face ceilalți? Mă gândesc la mesajele negative, limbajul folosit cu privire la oameni din publicitate, tv, filme, muzică și jocuri video ?
Partea a 2-a) Activitate online:
  • Discutați cu grupul dacă au văzut vreun conținut discriminatoriu online.
  • În grupuri mici participanții fac cercetare online pentru a descoperi conținut discriminatoriu, acordați-le 5 minute.
  • Revizuiți și discutați pe scurt conținutul descoperit cu întregul grup.
  • Cereți-le să găsească conținut discriminatoriu sau ofensiv în publicitate, acordați-le 5 minute.
  • Discutați și revizuiți. Verificați dacă toată lumea cataloghează conținutul drept discriminatoriu.
  • Dacă nu sunt de acord, întrebați de ce nu?
  • Prezentați imagini, texte sau postări de pe rețelele sociale cu discriminare subtilă (bancuri, mesaje implicite ascunse despre sex sau rasiste etc.) puteți găsi mult exemple în pagina de link-uri din acest pachet.
  • Discutați conținutul și semnificațiile. Citiți cu voce tare definițiile discriminării la vedere și ascunse din acest pachet. Cereți grupului să dea exemple pentru fiecare categorie.
  • Discutați în grup: Există imagini/conținut cu un impact deosebit de puternic asupra oamenilor sau grupurilor? Au existat unele mai greu de identificat decât altele, de ce și în ce fel? Sunt imagini care deși nu erau discriminatorii la adresa mea erau către alții? Cum m-aș simți dacă această postare ar fi fost despre: un membru al familiei/cel mai bun prieten/prieten/cineva din școala mea/comunitatea mea? Care ar fi valoarea dată atenției deosebite pentru discriminarea online ascunsă?
Dacă grupului îi este greu să perceapă conceptele, discutați conceptele de bază despre identitate, stereotipuri și cum se construiește o imagine. Puteți folosi resursa 3) propria imagine, identități online și stereotipuri pentru a descoperi idei.
Scop: contestarea discriminării digitale și furnizarea de instrumente pentru a contracara discriminarea online devenind utilizatori activi și reactivi.
Pregătire: Citiți secțiunile ”Introducere”, ”Discriminarea digitală” și secțiunea destinată utilizatorului din acest pachet pentru a vă rafina limbajul referitor la subiectele tratate. Explorați secțiunea de link-uri; sunt multe videoclipuri, articole și imagini pe care le puteți folosi pentru a exemplifica punctele din această sesiune.
Activitate: Provocări
Partea 1) Activitate offline: În grupuri restrânse participanții fac un brainstorming cu privire la tipurile de discriminare existente și în ce fel o putem contesta și combate online. Încurajați participanții să treacă de la idei realiste la scară mică, la scenarii mai ample și mai deschise.
Partea 2) Cercetare online: În grupuri mici găsiți exemple și site-uri web cu campanii împotriva discriminării sau care promovează incluziunea, realizate de diferiți actori: companii, ONG-uri, persoane etc. Discutați cu întregul grup similitudinile și diferențele în metodele pe care le folosesc pentru a contesta și lupta împotriva discriminării. (Faceți referire la pagina de link-uri din acest pachet.)
Reflecție: Cum pot avea un mediu online sigur pentru mine și ceilalți și cum pot combate discriminarea digitală? Participanții lucrează în grupuri mici pentru a dezvolta mesaje despre un subiect asupra căruia au un punct de vedere puternic. Prezintă ideile grupului. Grupul oferă feedback despre ce consideră ei că funcționează bine și ce poate fi îmbunătățit și de ce.
Discutați cu întregul grup despre felul în care își pot disemina cercetarea, proiectele și instrumentele către celelalte grupuri și cum ar măsura succesul campaniei lor.
Partea 3) Acțiune online: realizați un videoclip scurt ‘activist’ cu telefonul mobil sau camera digitală. Tinerii din grupurile restrânse vor alege un subiect pozitiv pe baza căruia doresc să realizeze o campanie. Oferiți opțiuni de subiecte și dați exemple. Sunt multe campanii anti-intimidare, puteți găsi exemple pe pagina de linkuri (http://digitaldiscrimination/pack/links/ și puteți vedea o serie de videoclipuri – campanie produse de alți elevi pentru canalul Youtube al proiectului ICUD (https://www.youtube.com/channel/UCBjPoHs4FOEwY_pmEbMUhMQ/videos)
Odată ce au realizat un videoclip scurt de aproximativ 3 minute, vor încărca videoclipul pe un canal Youtube pe care l-ați creat anterior. Explorați în prealabil opțiunile de ‘privat’ și asigurați-vă că videoclipurile sunt toate ‘private’. Când încărcați videoclipurile, explicați-le elevilor înainte despre importanța verificării și setării opțiunilor de privat. Spuneți-le ce ați făcut, astfel încât videoclipurile să nu fie disponibile tuturor. Întrebați-i dacă au și ei un canal și cum îl folosesc în general. Acordați spațiu pentru a explora împreună. Puteți folosi altă rețea socială precum Vimeo sau Instagram. (Dacă nu aveți acces la internet puteți folosi un instrument de editare video sau doar fotografii ori un simplu format Powerpoint slide show.)
După ce ați încărcat videoclipurile, editați-le împreună. Adăugați muzică, text și titluri. Discutați despre ce anume se schimbă când modificați textul sau muzica.
Verificați celelalte resurse din acest pachet educațional anti-discriminare dacă doriți să lucrați mai departe la: crearea unor imagini proprii, identități online și probleme sau bune practici pe rețelele sociale și online.

‘TEST: Siguranța mea, siguranța celorlalți’

1. SIGURANTA ONLINE
A. O parolă pentru toate B. Greu de „spart”
Îmi folosesc numele întreg ca parolă pentru toate site-urile Parola mea este un amestec de majuscule; simboluri și numere. Nu sunt cuvinte din dicționar. Am o parolă diferită pentru fiecare site. Nu o spun nimănui.
2. CÂTI?
A. Câțiva buni prieteni B. Popular în lumea virtuală
Am aceiași prieteni în mediul virtual ca și în mediul real. Știu cine sunt și i-am întâlnit în viața reală. Am atât de mulți prieteni încât le-am pierdut numărul. Pe unii dintre ei nu i-am întâlnit niciodată și nu știu nimic despre ei. Ar putea fi oricine! Oamenii mă contactează tot timpul. Accept pe oricine în lista mea și le dau acces la conținutul meu online.
3. TIMP DE RASPUNS
A. Instantaneu B. Vă contactez eu
Degetele mele sunt rapide dacă îmi trimiteți un mesaj/imagine/comentariu vă răspund instantaneu. E posibil să nu fi citit sau înțeles ce mi-ați transmis; dar dacă vreți un răspuns fulger; pe mine să vă bazați! Îmi place să răspund în ritmul meu vreau să înțeleg și să mă gândesc la ce mi-ați transmis. În fond dacă ați acordat timp să mă contactați e normal să mă gândesc cum să răspund.
4.O IMAGINE FACE CÂT O MIE DE CUVINTE
A. Arată și spune B. Nu mă băga în asta te rog
Vreau să știe toată lumea ce am mai făcut unde și cu cine. De asemenea vreau să distribui fiecare fotografie pe care o fac cuiva tuturor. Nu cer acordul. Doar știai ce am să fac cu acea fotografie când am făcut-o. Dacă ai fi acolo ai vrea să le spui tuturor. Îmi plac selfie-urile și le postez tot timpul. Nu mă gândesc că le-ar putea vedea și folosi cineva.Îmi plac fotografiile oamenilor. Cer întotdeauna acordul dacă intenționez să postez o fotografie cu prietenul (ii). Am ales o setare de privat pentru ca imaginile să nu fie văzute/distribuite fără permisiunea mea. De obicei folosesc o imagine sau un avatar și nu fotografia mea pentru poza de profil. Știu că nu pot anula fotografiile online și că toată lumea le poate vedea și folosi. Nu mă deranjează pentru că îmi aleg fotografiile cu grijă înainte de a le posta.
Există schimbări pe care aș vrea să le fac legat de activitatea mea online? Pot face ceva imediat? Da/Nu, dacă da, ce?  Ai nevoie de ajutor pentru ca rețeaua ta socială să fie mai sigură? Ești nesiguri de ceva? Cere ajutor! Încearcă să vorbești cu prietenii sau cu adulții în care ai încredere. Poți găsi și informații online, verifică secțiunea de link-uri pe site-ul web (http://digitaldiscrimination.eu/pack/).

Cum să faci cele mai bune selfie-uri?

Când faci și distribui o fotografie există mai mulți factori care influențează impactul real pe care îl va avea fotografia în rețelele sociale. Aplicațiile și filtrele pentru editare pot ajuta, dar imaginea depinde cu adevărat de ceea ce ai fotografiat și cum ai făcut fotografia.
Pentru inspirație analizează acest proiect în care artistul JR a invitat diferiți oameni să-i transmită selfie-uri pe care le-a transformat în postere: http://www.insideoutproject.net/en/best-of
Când îți faci fotografii ție sau altora, diferența este dată de originalitatea compoziției, postură și context. Ce înseamnă acest lucru? În principiu ai multe opțiuni pentru a face o fotografie și pentru a adăuga text, iar în funcție de ce alegi imaginea va fi mai mult sau mai puțin interesantă.
Este important de avut în vedere că fiecare portret le transmite emoții celorlalți. Poți arăta și transmite celorlalți imaginea unei persoane fericite, amuzante, captivante sau una tristă nefericită, supărată… ambele pot fi interesante, dar trebuie să te gândești la ce vrei să transmiți.
Adăugarea textului este o opțiune foarte bună pentru a crește relevanța unei imagini. Aici sunt câteva exemple realizate cu Instagram: la foto 5 la foto 4 la foto 3 la foto 2 la foto 1
În același timp este bine să nu uiți că este posibil ca imaginile pe care le distribui pe rețelele sociale să nu fie șterse niciodată. Da, într-adevăr majoritatea rețelelor sociale distribuie imaginile rapid și odată ce au apărut în cronologia cuiva, nu le poți recupera. Deci trebuie să te asiguri că nu te deranjează ca fotografia ta să fie vizualizată de ceilalți pentru o bună bucată de vreme.
De asemenea, în mediul virtual nu există bariere, fotografia ta poate fi vizualizată de milioane de oameni pe care nu-i cunoști și care pot face comentarii care s-ar putea să îți placă sau nu. Dacă, de exemplu, distribui o imagine sexy, asigură-te că nu te deranjează ca ceilalți să o vadă, de vreme ce nu poți controla cât de departe circulă. Gândește-te întotdeauna: online, poate fi văzută de părinții mei, profesorii mei, prietenii mei, dar și de mulți alții cu care nu am o relație bună sau care suntpersoane necunoscute…
Din aceste motive este bine să ai o imagine puternică pe care o poți crea adăugând text și chiar emoticons. Un smiley sau o inimă sau chiar o față supărată adăugată imaginii pe care o postezi, vor spune mai mult decât o pot face cuvintele. Dar, mai mult decât atât, o astfel de imagine te va face întâi pe tine să te gândești într-un anumit fel la ea și îi va invita și pe ceilalți să aibă aceeași părere.
Dacă în fotografie apar și alte persoane, asigură-te că sunt și ele de acord să o distribui. Pe majoritatea rețelelor sociale, poți alege opțiunea de a distribui anumite lucruri unei singure persoane, unui grup specific sau tuturor celor care te urmăresc. Dacă în fotografia ta apar alte persoane este bine să le întrebi înainte dacă sunt de acord să o distribui (este posibil să nu le placă fotografia sau pur și simplu să nu dorească să fie văzută de toată lumea).

Rezumatele instruirilor

Activități școlare și extrașcolare pentru tineri

Organizator: Pour la Solidarité Bruxelles, Belgia Cuvinte cheie: sensibilizare, discriminare față în față și online, lucru în grup, intercultural, imigrație, diversitate, rasism, homofobie, discriminare de gen
Introducere: Formarea a avut loc la Bruxelles cu participarea a 45 de elevi de liceu la ateliere inovatoare, bazate pe metodologii informale și interactive. Rolul atelierului a fost acela de a le permite tinerilor să creeze și să disemineze strategii eficiente de combatere a homofobiei, discriminării pe baza etniei și de gen pe Facebook. Punctul de plecare a fost percepția participanților, cu accent îndeosebi pe formele ascunse de discriminare online.
Focus: Încurajarea tinerilor să devină introspectivi și activi față de problema rasismului și a discriminării în mediile reale și virtuale pentru a se informa, a conștientiza și pentru a deveni cetățeni activi.
Obiective:
  • sensibilizarea participanților cu privire la discriminarea online ascunsă
  • cultivarea utilizării responsabile a internetului în rândul participanților
  • utilizarea activă a canalului Facebook de către participanți
Activități:
  • Prezentarea proiectului, introducerea noțiunii de discriminare online, căutarea unei definiții a “discriminării” acceptată de comun acord, dezbaterea unei teme generale: “Ce este discriminarea?”, urmărirea unor videoclipuri interactive, discuții moderate, brainstorming
  • Realizarea de videoclipuri (folosind o cameră)
  • Scrierea și elaborarea unor sketch-uri, videoclipuri (folosind telefonul mobil)
  • Realizarea de videoclipuri, scenarii și benzi desenate (comics)
Participanți: Grupul 1: 24 de elevi din cadrul liceului ‘Les Marlères’ Grupul 2: 3 elevi nativi, de liceu (cu vârste cuprinse între 16-17; 1 femeie, 2 bărbați) Grupul 3: 7 tineri din familii de imigranți, din comuna Ixelles (cu vârste cuprinse între 16-24 ani) Grupul 4: 10 elevi absolvenți ai ‘European Communication School’ provenind din familii înstărite (cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, 9 fete, 1 băiat) Grupul 5: 1 student de la INSAS (Institutul Național Superior de Arte ale Spectacolului) studii postuniversitare

Formare pentru educatorii tinerilor

Organizator: CEPS Projectes Socials, Barcelona, Spania
Cuvinte cheie: lucrători de tineret, instrumente ale rețelelor sociale, bune practici digitale, lucru în grup
Introducere: Educatorii care lucrează cu tineri sunt adesea copleșiți de utilizarea unei noi tehnologii și adesea nu o pot integra în practica educațională. Această lipsă de cunoaștere și încredere reprezintă o barieră în înțelegerea felului în care se formează relațiile în rândul tinerilor utilizatori de tehnologii mobile și în prevenirea posibilelor probleme.
Focus: Furnizarea de abilități și informații către educatori cu privire la discriminare și direcții de urmat pentru bunele practici în contextul rețelelor de socializare online.
Obiective:
  • susținerea educatorilor pentru a lucra cu tinerii cu privire la bunele practici în contextul online și abordarea discriminării în mediile real și virtual
  • capacitarea educatorilor pentru a se simți încrezători în ceea ce privește cunoștințele și abilitățile dobândite
  • furnizarea de informații de bază despre anumite pericole online ale rețelelor de socializare și cum pot fi prevenite
  • explorarea unor instrumente ale rețelelor de socializare și activități ce pot fi desfășurate cu tinerii
Activități:
  • Conștientizarea conținutului online discriminatoriu: Colectare de material cu limbaj discriminator, mesaje rasiste, stereotipuri și prejudecăți găsite pe rețelele de socializare și discuții offline despre cum pot fi contracarate prin instrumente online. Accent pus pe învățarea folosirii rețelelor de socializare prin hashtags/etichete, agregatori și diferite instrumente de monitorizare.
  • Elaborarea unui material de referință: Folosirea Facebook, pentru implicare activă în elaborarea sau selecția materialului în discuțiile de grup despre discriminare în mediul virtual. Colaborare în vederea dezvoltării unui material educațional care să includă experiența lor directă cu privire la discriminarea în mediul online.
  • Învățarea unui comportament social bun de către tineri atât în mediul virtual, cât și real: Combinarea materialului de referință și a exemplelor de bune practici și cum pot tinerii preveni, contesta și lupta împotriva discriminării în mediile digitale.
  • Formatorii elaborează materiale de predare pentru membrii grupului, cu indicații clare despre participare, contribuție la cunoaștere, ce tipuri de conținut se realizează și cum afectează relațiile acest mediu virtual dinamic.
Participanți: Lucrători de tinert: Profesori, lucrători sociali, lucrători comunitari etc.

Formare pentru tineri

Organizator: CEPS Projectes Socials, Barcelona, Spania
Cuvinte cheie: tineri, instrumente ale rețelelor sociale, bună practici digitale, lucru în grup, relații, utilizator activ, gândire critică
Introducere:
Formarea a avut loc în La Ribera-Born, o zonă cu probleme, aflată într-o perioadă de gentrificare și cu un nivel sporit de imigrație. Grupul de tineri din această zonă are vârste cuprinse între 14-18 ani. Deși nu sunt supuși riscului excluderii, ei se confruntă cu această realitate în viața de zi cu zi, iar pentru unii aceste aspecte sunt complexe.
Focus:
Învățarea tinerilor să gândească critic și să fie conștienți de poziția lor de utilizatori activi sau pasivi ai rețelelor sociale. Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor participanților pentru a avea o gândire mai profundă și pentru a deveni utilizatori critici ai mediilor digitale.
Obiective:
  • explorarea tipurilor de utilizator de rețea, identificarea tipului de utilizator – categorii: utilizator cu influență, utilizator fan, utilizator activ, utilizator pasiv, utilizator expus
  • consolidarea sentimentului de încredere în rândul tinerilor cu privire la cunoștințele și abilitățile lor
  • explorarea participării creative pe Facebook și metode de a lupta împotriva discriminării online
  • explorarea caracterului “viral” al mediului audiovizual și online
Activități:
  • Utilizarea Facebook, Twitter, Instagram, Youtube și a instrumentelor 2.0 pentru a identifica și urmări conținutul multimedia online al site-urilor web și limbajul discriminatoriu, mesajele rasiste, clișeele, stereotipurile și prejudecățile. Folosirea hashtag/etichetelor, agregatorilor și a diferitelor instrumente de monitorizare pe rețelele de socializare care pot fi folosite în activități educaționale pe viitor.
  • Utilizarea Facebook pentru o implicare activă în realizarea sau selecția de conținut în discuțiile de grup cu privire la discriminarea online. Colaborare în vederea dezvoltării unui material educațional, la care toți membrii să contribuie direct prin împărtășirea experienței . Material ce funcționează ca ghid pentru alți tineri ce se pot afla în aceeași situație. Materialul va fi disponibil pe internet: (http://digitaldiscrimination.eu) și pe grupul Facebook pentru a deschide un canal permanent care să genereze dialog între prieteni.
  • Referire la toate conceptele ce au legătură cu situația actuală a Internet 2.0, vulnerabilitatea tinerilor la conținutul abuziv și discriminatoriu și cel mai important, capacitatea de a participa activ la contestarea și lupta împotriva discriminării în mediile virtuale prin mijloace creative și rezonabile.

Participanți:
Tineri cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani.

Formare pentru tineri

Organizator: CIES Rome, Italia
Cuvinte cheie: Sensibilizare, discriminare în mediile real și virtual, lucru în grup, intercultural, imigrație, diversitate, rasism, homofobie, discriminare pe bază de sex
Introducere:
Formarea a avut loc la Roma cu participarea unor elevi de liceu, nativi și imigranți, la un atelier inovator, bazat pe metodologii informale și interactive. Atelierul a avut ca scop crearea și diseminarea, în colaborare cu tinerii participanți, a unor strategii eficiente pentru a contracara homofobia, discriminarea pe baza etniei și de gen pe Facebook. Punctul de plecare a fost percepția participanților cu accent deosebit pe diferența dintre formele ascunse și ostentative de discriminare online.
Focus:
Încurajarea tinerilor să devină introspectivi și activi față de problema rasismului și a discriminării în mediile reale și virtuale pentru a se informa, a conștientiza și pentru a deveni cetățeni activi.
Obiective:
  • Sensibilizarea participanților cu privire la discriminarea online prin intermediul unei abordări interculturale
  • Dezvoltarea simțului răspunderii în rândul participanților în ceea ce privește utilizarea internetului, combinând libertatea de expresie și respectul pentru drepturile omului
  • Stimularea reflecției, sensibilizarea și conștientizarea atât a riscurilor, cât și a potențialelor beneficii ale rețelelor sociale
  • Susținerea participanților pentru a deveni protagoniști activi și conștienți ai combaterii discriminării online
Activități:
Faza I – Sensibilizarea: Modulul 1
Prezentarea proiectului; activități menite să spargă gheața și de consolidare a echipei; introducerea noțiunii de discriminare prin jocuri interactive și discuții de grup; prezentarea de către participanți a unor studii de caz și dezbateri pe tema unor percepții diferite; cercetare efectuată de către participanți asupra conținutului discriminatoriu online și dezbateri pe tema consecințelor; crearea unui profil și a unui grup Facebook.
Modulele 2 și 3
Lecție tradițională despre diferite abordări de comunicare; comunicare și discriminare online; discuții de grup moderate, despre beneficiile potențiale și riscurile rețelelor sociale; lucru în grup cu rolul de a elabora acțiuni anti-discriminatorii (selecție de teme, scenariu video…); realizarea de materiale digitale.
Faza III – Acțiuni pe Internet: modulul 4
Feedback și evaluarea întregului proces de formare și diseminarea livrabilelor: Stimularea gândirii critice asupra activităților din cadrul training-ului, identificarea punctelor slabe și a punctelor forte prin jocuri de evaluare și chestionare, diseminare online a livrabilelor de către participanți
Participanți 1: 21 de elevi de liceu (17 băieți și 4 fete cu vârste cuprinse între 16-17 ani) Școala ‘Cavour’
Participanți 2: 14 elevi de liceu (fete de 16-17 ani) Școala ‘Pertini-Falcone’

Formare pentru tineri

Organizator: Collage Arts, Londra, Anglia
Cuvinte cheie: tineri, identifica, dezvăluirea de sine, discriminare subtilă
Introducere:
Un proces explorator realizat cu 3 grupuri de tineri la Collage Arts, predominant tineri cu vârste cuprinse între 16-19 ani, care trăiesc în Londra și care nu sunt nici elevi (not in education), nici angajați (employment) și nici în formare (or training) (NEETS) sau care prezintă risc de a deveni NEET. Organizația transformă o etichetă negativă într-un acronim pozitiv folosind cuvintele: Educa(Nurture), Facilita (Enable), Capacita (Empower) și Transforma (Transform). Dezvoltarea de strategii creative pentru a identifica și a pune în discuție respectuos aceste postări discriminatorii printr-o serie de metode, inclusiv formarea leaderilor pentru a-i educa pe colegii mai tineri.
Focus:
Explorarea identităților individuale și de grup pentru a spori conștientizarea responsabilităților și a riscurilor online și din viața reală. Consolidarea simțului empatiei și dezvoltarea înțelegerii critice cu privire la discriminare și discriminare ascunsă și aplicarea abilităților dobândite prin activități practice.
Obiective:
  • Sensibilizare cu privire la identitățile ‘care influențează’ și care ’sunt influențate’. Cum este să fiu eu: Cum mă văd eu; Cum mă văd familia apropiată și prietenii; Cum mă văd alții.
  • Dezvoltarea conștientizării riscului sau pericolului și un simț al răspunderii personale cu privire la deschiderea și siguranța personală în contexte fizice și virtuale. Cum este să fiu cu tine: Cum îmi văd eu colegii în mediul real și virtual; Ce le spun celorlalți despre mine în contexte reale și virtuale.
  • Dezvoltarea unei înțelegeri a empatiei și răspunderii pentru starea de bine a celorlalți:  Conștient cu privire la discriminarea ascunsă: Identificarea discriminării vizuale sau verbale subtile și cum poate fi contestată.
  • Evaluarea critică a atelierelor, selectarea aspectelor cheie de învățare ce le pot aduce beneficii celorlalți și comunicarea acestora prin acțiuni creative. Creativi împreună: Cum ne putem împărtăși cunoștințele și experiența folosindu-ne creativitatea.
Activități:
  • Pregătire: Realizarea a 18 Fotografii și încărcarea acestora în fereastra Johari. Realizarea unui blog al grupului; (vezi planul de training pentru detaliile acestei activități)
  • ‘Cum este să fiu eu’ (1) Participanții aduc și împărtășesc un colaj-foto despre ei înșiși
  • ‘Cum este să fiu cu tine’ (2) : Participanții discută despre dezvăluirea de sine în contextul prezent al spațiului fizic împreună cu colegii lor. Fotografiile oglinzii lor sau alte imagini reflexive.
  • ‘Conștient cu privire la discriminarea ascunsă’ (3): Participanții își discută experiențele prin comentarii postate care conțin discriminare subtilă sau mai puțin subtilă. Recunosc postările online care limitează felul în care anumite ‘tipuri’ de oameni sunt priviți de către ceilalți sau devin conștienți de felul în care unele voci sunt reduse la tăcere
  • ‘Creativi împreună‘ (4): Participanții realizează artefacte pe baza vocabularului urban folosind fiecare aspect al atelierelor.
Participanți:
6-8 tineri, 16-24 BAME; 25% ESOL; 10% foști infractori, 10% în sistem rezidențial sau care au părăsit sistemul rezidențial; sex 50/50 în grupuri mixte cu 2 formatori, din fiecare sex; 100% în grupuri separate pe bază de gen cu formatori de același sex ca participanții; Recrutarea grupurilor prin legăturile existente cu agenții externe; Echipă de tineri infractori; Locuință subvenționată; Echipă ai cărei membri părăsesc sistemul rezidențial.
Organizator: Fundația PACT Bâlta și Slatina, România
Cuvinte cheie: Tineri, educație informală, lupta în context real și virtual, utilizarea responsabilă a internetului, empatie, grupuri discriminate, înțelegerea felului în care discriminarea te face să te simți.
Introducere:
Discriminarea este larg răspândită în România, chiar dacă subiectul nu se regăsește pe ordinea de lucru publică; majoritatea cetățenilor preferă să folosească un discurs corect politic, decât să ia măsuri pentru a o combate. De exemplu, conform sondajelor oficiale recente, aproximativ 75% dintre români nu ar vota un președinte de etnie romă sau maghiară sau care să aibă o dizabilitate fizică. Două treimi sunt împotriva unui președinte de altă religie, iar 50% nu ar vota o femeie președinte. Cursul de formare a mers dincolo de discursul politic corect, provocându-i pe tineri să-și exprime opiniile deschis, dar respectuos, punându-se în același timp “în locul” grupurilor discriminate.
Focus:
Înțelegerea și examinarea conceptului de discriminare, dincolo de prevalența discursului corect politic conform căruia “discriminarea nu este bună”. Dezvoltarea utilizării responsabile a instrumentelor online, atât pentru uz personal, cât și profesional, și realizarea de materiale digitale pentru a lupta împotriva discriminării.
Obiective:
Înțelegerea cauzelor discriminării, felul în care se răspândește, ce înseamnă și cum te face să te simți.
  • Identificarea diferitelor forme de discriminare cu accent pe discriminarea online.
  • Dezvoltarea capacității lor de a evalua conținutul postat pe internet și cum poate fi adaptat la diferite platforme.
  • Deprinderea realizării materialului digital pentru a lupta împotriva discriminării.
Activități:
Fiecare curs a fost organizat în jurul a două sesiuni față-în-față cu o durată de o zi întreagă, plus o serie de teme online, precum și o întâlnire de grup pentru a viziona și discuta un film împreună. Grupurile au organizat vizionările și dezbaterile ulterioare independent, la nivel local, fără facilitarea directă a organizatorilor cursului.
  • Reflectare asupra și dezbaterea unui studiu de caz imaginar, din punctul de vedere al personajelor prezentate în studiul de caz.
  • Discuții moderate despre ce este discriminarea, cum te face să te simți și cum se manifestă, folosind filme scurte ca punct de plecare
  • Pregătirea unei povești personale despre o persoană care aparține unui grup discriminat – temă individuală
  • În grup, pregătirea unui colaj despre ce înseamnă discriminarea și cum poate fi combătută
  • Cercetare online și prezentarea formelor ascunse de discriminare
  • Brainstorming în mici grupuri despre cum poate fi folosit internetul în scopuri ‘bune’ și ‘rele’
  • Prezentarea instrumentelor online și punerea în practică a unora dintre ele
Teme de realizare a materialelor digitale cu scopul de a exprima liber opinii și de a lupta împotriva discriminării
În funcție de experiența anterioară a participanților, am furnizat mai mult despre unele subiecte și chiar am introdus unul nou în comuna Bâlta, despre inteligența emoțională (diferențiere corectă între gânduri, emoții și acțiuni și felul în care sunt conectate).
Participanți:
Două grupuri de tineri, cu vârste cuprinse între 15-21 de ani 1) orașul Slatina 2) comuna Bâlta. Tinerii erau majoritatea elevi de liceu, dar o parte dintre ei erau și studenți la universitate. Tinerii din Slatina au lucrat cu grupuri dezavantajate și au dezvoltat inițiative cu participarea tinerilor. Tinerii din Bâlta aveau șanse reduse nu doar în ceea ce privește accesul la activități extrașcolare, dar și accesul la educație socială și online.


Home .  Intro  .  Users  .  Digital Documentation  .  Material  .  Videos  .  Youtube Channel  .  Download pack . Links